Evenimentele din Săptămâna Patimilor pe zile! Iată de ce e Vinerea Mare cea mai neagră zi a creștinismului!

 

Dat fiind faptul că în această perioadă ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, mulți credincioși vor să știe care sunt evenimentele din Săptămâna Patimilor pe zile. În această săptămână, fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc.

Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, este o perioadă de profundă semnificație religioasă și spirituală în tradiția ortodoxă. Fiecare zi din această săptămână este marcată de evenimente biblice și simboluri care ne îndeamnă la reflecție și rugăciune.

 

Evenimentele din Săptămâna Patimilor pe zile
Cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii, Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sau Săptămâna Mare, este perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare, inclusiv.

Caracteristica esențială a acestei săptămâni sunt Deniile, slujba Deniei fiind utrenia din ziua următoare, care se săvârșește în ajun, seara. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul vdenie şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

 
Luni, în Săptămâna Mare, slujba este dedicată vieții lui Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt cu 30de ariginți. Tot în această zi se face pomenirea și smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod. Marțea cea Mare ne pregătește pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare.

 

 

În ziua de miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului care greșește.

Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului. Este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii.

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii.

Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitotului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf.

Îngroparea cu trupul și pogorârea la iad
În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi. Rânduiala Bisericii este ca îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, se pomeneşte Învierea.

Duminică, Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

Săptămâna Patimilor este o perioadă de reflecție, tăcere și speranță. Prin post, rugăciune și fapte bune, credincioși sunt chemați să-ți curețe sufletul și să se apropie de Dumnezeu. E un timp de răstignire simbolică a egoismului, a judecății și a răului, pentru ca, în noaptea Învierii, să putem renaște ma curați, mai senini și mai împăcați.

După Duminica Învierii, urmează Săptămâna Luminată, o perioadă de bucurie, în care slujbele sunt pline de lumină, iar oamenii se salută cu „Hristos a Înviat”. Este vremea în care, simbolic, ușile raiului sunt deschise pentru toți.

E interesant de știut care sunt evenimentele din Săptămâna Patimilor pe zile și este de reținut că în Vinerea Mare nu se fac treburi casnice, nu se coace, nu se face borș, nu se coase sau toarce, ca să nu se atragă nenorociri.