Repararea pasajului Socola va dura 18 luni!

Construcţia acestuia, în anii 60, a durat mai puţin de un an! * nici în ceea ce priveşte schimbările care vor avea loc aici, lucrurile nu par în regulă * secretarul de stat Adrian Covăsnianu (Ministerul Transpoturilor) susţine că amestecarea fluxurilor de circulație pietonală cu cele ciclabile pe același trotuar constituie „un factor disfuncțional grav”

Primăria Municipiului Iași va face reparații capitale ale infrastructurii pasajului suprateran Socola. Lucrările, care sunt estimate la 18 luni, vor include reabilitarea pasajului, creșterea de la patru la cinci a numărului benzilor de circulație (două benzi de circulație de 3,5 metri lățime pe sensul Socola - Centru, trei benzi de circulație de 3,5 metri lățime pe sensul Centru - Socola și două trotuare pietonale de 2 metri lățime), a gabaritului și a clasei de încărcare.

Soluția aleasă de reprezentanții municipalității va asigura o durată viitoare de exploatare a pasajului de minim 100 de ani, în condiții de siguranță și confort pentru circulația rutieră, a tramvaielor și a pietonilor pe și sub pasaj.

Valoarea totală estimată a lucrărilor la pasajul Socola este de 38.012.156,12 lei, inclusiv TVA.

Pasajul a fost construit între 1960-1961 de Antrepriza Construcții Montaj nr. 2 - Brigada Iași în baza unui proiect tehnic întocmit de Institutul Județean de Proiectare Iași. Construcția are o lungime de 450,70 metri.

Suprafața carosabilului modernizat va fi de 10.560 metri pătrați, iar cea a trotuarelor modernizate de 1.750 metri pătrați.

Minusuri

Referitor la această investiţie, ministrul secretar de stat în Ministerul Transportului, Adrian Covăsnianu, crede că se încearcă înghesuirea tuturor modurilor de transport și mobilitate urbană pe un pasaj suprateran fix. „Amestecarea fluxurilor de circulație pietonală cu cele ciclabile pe aceeași platformă (cazul de față pe același trotuar!) constituie un factor disfuncțional grav. Conform proiectului, se introduce o bandă în plus de circulație auto pe sensul Bucium-Podu Roș, trotuarele sunt redimensionate (a se citi micșorate!) pentru a permite amenajarea de piste de biciclete, iar cele două trotuare devin unul singur în timp ce pistele de biciclete sunt lipite de traficul pietonal”, susţine ieşeanul. Acesta vine cu trei propuneri:  adiționarea cu 1-2 grinzi pentru creșterea platelajului, redimensionarea compoziției traficului la necesitățile de mobilitate urbană în tendința europeană, iar în cazul pistelor de bicicletem, acestea trebuie incluse în platforma carosabilă pentru a nu se amesteca cu circulația mai lentă, pietonală desfășurată pe trotuar. „Recomand proiectantului să poarte o discuție oficială cu CFR Infrastructură pentru a analiza și posibilitatea creșterii capacității portante a pasajului. În ciuda unui sit urban complicat local de prezența utilităților, a infrastructurii feroviare și a terenurilor private consider că se impune o dezbatere pentru mai multe variante și soluții (de traseu, costuri, provocări tehnice etc.)”, mai afirmă acesta. Lucian STATE