Școala online, o sursă imensă de stres pentru copii

 Contextul generat de existența virusului SARS CoV-2 a determinat transformări rapide și în derularea procesului de învățare * schimbările profunde au vizat spațiul educațional virtual cu alte repere fizice, creșterea ponderii utilizării instrumentelor tehnologice, dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, însă a adus și multe neajunsuri, în special pentru copiii din clasele primare * presiunea resimțită este foarte mare, cel puțin pentru școlarii din clasele pregătitoare și din clasa I, care nu și-au achiziționat multe instrumente, în special pentru citit și scris

 

Elevii se întorc la cursuri astăzi, însă școlile nu se vor redeschide fizic, după cum a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.  El a precizat că își dorește ca elevii să revină în bănci cât mai repede posibil, în măsura în care situația epidemiologică o va permite. În aceste condiții, 8 februarie a fost vehiculată ca dată posibilă pentru reînceperea cursurilor fizic, în sălile de clasă. 

Efectele școlii online se vor vedea în timp. Pentru elevii de liceu e mai simplu, ei  putându-se adapta mai ușor la noile instrumente de învățare tehnologizată, însă pentru elevii din învățământul primar, în special pentru cei din clasele zero și întâi, situația este dramatică. „Dezvoltarea competențelor de scriere și de citire nu se poate realiza online. Va fi nevoie de planuri de remediere și de muncă titanică din partea învățătorilor pentru ca acești copii să poată intra în gimnaziu cu o bază de date care să le permită profesorilor să construiască. Din păcate, situația din educație nu pare să se schimbe prea curând”, a fost de părere Dana Anghelescu, profesor de Limba română la Liceul de Informatică „Grigore Moisil”.

„Învățarea scrisului de mână nu se poate face online”

Învățarea online este o mare provocare pentru toți factorii implicați în educație. Dacă profesorii au o capacitate mai mare de a se adapta transformărilor survenite, efectele devastatoare se constată, mai ales, în rândul elevilor. „În primul rând, nu mai există spațiul organizat al școlii. Au dispărut regulile, controlul asupra elevilor, asupra clasei. La nivelul clasei I, învățătorul nu mai are un feed-back clar asupra nivelului de înțelegere a cunoștințelor predate deoarece fiecare copil are lângă el un adult care se implică, poate uneori prea mult, în formularea răspunsului la cerințe. Ce este mai grav, din punctul meu de vedere, este activarea instinctului părinților de a-și compara copilul cu ceilalți elevi din clasă. Nu o dată mi s-a întâmplat să fiu întrebată de unii părinți dacă propriul copil este în regulă, pentru că i s-a părut că răspunde mai greu decât alții, că nu vorbește la fel de bine, că nu citește la fel de cursiv, că nu socotește la fel de repede”, a remarcat Raluca Iarovoi, profesor pentru învățământul primar la Școala „Carol I”. Această tendință de a compara vine la pachet cu impunerea unui alt standard copiilor, cu o presiune, evident, nejustificată, pusă asupra lor, care nu face decât să demotiveze elevul care adună o serie de frustrări greu de înlăturat.

„Vă propun să vă imaginați ce înseamnă învățarea scrierii literelor de mână în sistem online. Se știe că e cea mai mare provocare la această vârstă. Oricâtă experiență are avea cadrul didactic, oricât de inspirate ar fi metodele utilizate, învățarea scrisului de mână nu se poate face online. Elementele grafice trebuie explicate cu ajutorul materialului didactic specific; copiii care nu reușesc să lege semnele grafice pentru a obține o literă (și se cunoaște faptul că multe litere de mână sunt foarte greu de realizat) încep să plângă, să se panicheze. Te simți neputincios ca profesor, pentru că este imposibil să intervii, fiind cunoscut faptul că scrierea implică purtarea mâinii copilului care, ca prin farmec, capătă siguranță, încredere în sine”, a recunoscut prof. Iarovoi.

Nici matematica nu se predă ușor la clasa I în sistem online. La această vârstă, gândirea copiilor este concret-intuitivă, ei raportându-se mereu la exemple concrete, la materiale ilustrative adecvate care să accesibilizeze cunoștințele predate. Învățarea matematicii nu mai este logică, devine mecanică.

„Învățarea online, marele Rău al zilelor noastre”

Profesorul Corina Teșcu, cadru didactic la Școala „Titu Maiorescu”, are aceeași opinie. „Doamna”, așa cum îi spun copilașii din clasa I cărora le este cadru didactic, este convinsă că „Nu există Rău care să nu aibă Binele lui”, sfat pe care l-a primit în copilărie de la bunica: „Se confirmă înțelepciunea maturității și în ceea ce privește învățarea online, marele Rău al zilelor noastre. Are avantajele lui - constituie o provocare pentru noi toți, ne scoate din rutina care ucide creativitatea, ne obligă să ne împrietenim și mai mult cu tehnologia. Pentru unii dintre cei mici, cei mai puțin îndrăzneți, mai are și avantajul de a le oferi siguranța spațiului familiar de acasă. Am reușit astfel să îi văd mai curajoși, mai cursivi în răspunsuri, mai elocvenți”.

În ce constă Răul, atunci? Îmbracă mai multe forme. Din punct de vedere cognitiv, chiar și la copiii care au asigurate condițiile pentru învățare, se pierde cantitativ, deoarece se produc mulți timpi morți într-o lecție. „Se creează panică la fiecare fluctuație a internetului, așa că în loc de răspuns la lecție auzi doar: "Doamnaaa, eu nu vă văd!" sau "Doamna, eu nu vă aud!". Se pierde calitativ: cum rezolvi învățarea scrierii cu litere de mână fără a-i purta mâna? E drept, unii dintre ei nu au nevoie, sunt înzestrați de la natură. Alții primesc suficient sprijin de la părinți. Dar pentru mulți există riscul să învețe greșit, să își creeze deprinderi de lucru nesănătoase, începând cu poziția la scris și cu felul în care țin stiloul în mână. Aceste aspecte vor fi foarte greu de corectat de-a lungul timpului”.

După cum se vede, este greu de predat la copiii mici scierea și matematica, dar când vine vorba de alte materii lucrurile se complică și mai mult. Nu se pot face ore de muzică. Elevii nu se pot sincroniza în cântare. Orele de abilități practice necesită, obligatoriu, prezența părinților.

În schimb, școala online pare să nu afecteze foarte multe orele de limbi străine. „În cazul materiei pe care o predau, limba engleză, unde există foarte multe resurse online de calitate, softuri educaționale, aplicații, site-uri specializate cu jocuri ce ușurează predarea și evaluarea, trecerea în mediul virtual a facilitat introducerea acestora în procesul didactic, orele păstrându-și caracterul interactiv și ludic, așa cum trebuie să fie la această vârstă. Prin urmare, calitatea orelor nu a avut de suferit, ci poate chiar a avut de câștigat într-o anumită măsură”, a confirmat prof. Irina Ciobanu, de la Școala „Carol I”. De ce într-o anumită măsură? Deoarece, la această vârstă, îndrumarea și prezența fizică a profesorului nu poate fi înlocuită de niciun soft, oricât de perfomant ar fi acesta. O serie întreagă de activități bazate pe mișcare, cântec, proiecte în echipe, jocuri de rol au rămas doar amintire și odată cu acestea bucuria interacțiunii, a răspunsurilor citite și transmise prin limbajul trupului și al contactului vizual direct, spontaneitatea reacțiilor copiilor și nevoia de a relaționa cu colegii și profesorul.  

Pentru școlarii mici nu există beneficii ale învățării online

Școala nu este numai despre materii și predare, ci înseamnă și socializare, dezvoltarea abilităților de comunicare, integrarea copiilor într-un grup. „Școala este despre emoții și trăiri, iar formula online nu atinge aceste aspecte, cu efecte asupra copiilor. Sistemul educațional are, mai mult ca oricând, nevoie de oameni care sa înțeleagă copilul de astăzi, să-i descopere abilitățile și să-l îndrume astfel încât societatea să îl poată asimila la adevărata sa valoare”, a fost de părere Aniela Sabie-Cristel, vicepreședintele Clubului Sportiv „Noblesse” și a mamă a doi școlari.

Din punct de vedere al relaționării, este o adevărată dramă. Copiii devin introvertiți, anxioși, iau mult în greutate, acuză dureri ale coloanei vertebrale. Faptul că nu pot mânui calculatorul îi determină să devină furioși. Sau, dimpotrivă, unii devin dependenți de calculator. „După cum vedeți, beneficiile învățării online la acest nivel de vârstă nu există! Aceasta este perioada achizițiilor fundamentale, fără de care parcursul școlar al elevilor este compromis”, a completat prof Raluca Iarovoi.

Învățământul on-line aduce prejudicii pe un segment care ține de natura umană: componenta afectivă! „Comunicarea om la om, interacțiunea fizică, jocul copiilor, trăirile intense sunt diminuate considerabil, ceea ce va genera carențe emoționale pe timp îndelungat. Se impune crearea unui echilibru între durata scenariilor de învățământ adecvate situației de pandemie! Pregătirea pentru viață se conturează și în timpul micii școlarități, de aceea pledez pentru revenira fizică a elevilor în perimetrul școlii, pentru că aceștia au nevoie de  contactul vizual direct, de învățarea ludică, de exprimarea emoțională,de normalitatea îmbogățită cu noile achiziții!”, este convinsă Mimia Manolache, profesor pentru învățământul primar la Școala „ Carol I”. Evident, copiii sunt de aceeași părere. „Școala nu este numai despre învățarea materiilor, este și despre prietenie. Dacă online ar fi numai despre învățare, ar fi bine, dar când nu avem prieteni, nu-i place nimănui. Toți copiii pe care i-am întrebat au zis că vor înapoi la școala, iar eu sunt de aceeași părere. Abia aștept să încep școala!”, ne-a mărturisit Alessia Sabie, o copilă isteață, elevă în clasa a IV-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Iannis, fratele ei aflat în clasa pregătitoare, este de aceeași părere. „Stăm foarte mult pe gadget-uri și mă departe de colegi. La școala online îmi place că doamna are fișa de lucru și poate să ne explice pe ea, dar aș dori foarte mult să mă întorc în clasă și să stau de vorbă cu colegii”.

„ Copiilor le-a scăzut motivația”

Corina Ciobănică este profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială „Elena Cuza” și predă la clasa a doua. „Șansa mea este că pandemia ne-a găsit, pe mine și pe elevii mei, într-o legătură emoțională puternică, acesta fiind modul meu de a trăi și de a relaționa. Resursele afective au susținut tot acest an în care am lucrat împreună de la distanță. Temele copiilor mei, discuțiile cu ei, tot ceea ce-mi trimit ca produs al activității lor de elevi, arată de parcă școala nu ar fi online. Ce nu e în regulă totuși? Copiilor le-a scăzut motivația, sunt triști, sunt apatici, sunt secați emoțional. Au nevoie de încurajare, de confirmare că sunt apreciați pentru eforturile lor”, am aflat de la Corina Ciobănică.

Și totuși, psihologii susțin că dacă perioada în care se desfășoară orele online nu este foarte mare, de ani întregi, efectele pe termen lung, și putem spune că termen lung înseamnă peste 5-10-15 ani, sunt reversibile! „Lipsa interacțiunii cu profesorii, educatorii și colegii poate avea efecte negative, dar cred că pe termen scurt și mediu. Copiii se adaptează mai ușor decât adulții la foarte multe situații, dar acest lucru nu înseamnă că nu resimt lipsa întâlnirilor reale. Este mult mai greu pentru copiii foarte mici care învață prin joc și interacțiune, care trebuiesc ajutați, cărora le lipsesc din cauza sistemului online, toata gama de mesaje și de stimuli de care au nevoie pentru a se dezvolta corect. Nu afirm că nu există efecte, ci doar că acestea sunt reversibile!”, a punctat și psihoterapeutul Gabriela Zboiu.

Copiii din ciclul primar vor intra din nou în vacanță pe 30 ianuarie și vor relua cursurile pe 8 februarie.

Maura ANGHEL