Societatea civilă se opune construirii pasajelor din Podu Roş

 În timp ce municipalitatea ieşeană doreşte includerea pasajelor în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai multe ONG-uri susţin că investiţia nu respectă principiile europene de mobilitate, urmând a înlesni și genera mai mult trafic motorizat, cu mașina personală

 

Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) Iași, entitate formată din din opt asociații neguvernamentale din Iași, a trimis ieri Primăriei Iaşi un punct de vedere referitor la proiectul “Fluidizarea traficului din intersecția Podu Roș cu Splai Bahlui Mal Drept și Bulevardul Profesor Dimitrie Mangeron prin două pasaje supraterane unidirecționale cu o singură bandă”, propus de municipalitatea ieşeană pentru a fi inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Practic, APTA se opune implementării și finanțării acestui proiect, aducând cinci argumente. În primul rând, investiția nu este inclusă în niciun document strategic aflat în vigoare. Cel mai important, nu este prezentă în Planul de Mobilitate Urbana Durabilă, votat în 2017 de Consiliul Local. În al doilea rând, proiectul nu a fost precedat de o dezbatere publică asupra problemei de mobilitate din zona Podu Roș. „Nu au fost analizate mai multe scenarii, nu au fost implicați specialiști în mobilitate urbană durabilă. Deși APTA a cerut în două rânduri, în lunile aprilie și iunie 2020, studiile care au stat la baza alegerii acestei soluții, răspunsurile nu au fost lămuritoare, ba chiar au fost bizare, invocându-se faptul că aceste studii nu pot fi făcute publice pentru că intră sub incidența drepturilor de autor”, explică cei de la APTA. 

Sunt încălcate principiile europene

Membrii asociaţiei mai susţi că noile pasaje din Podu Ros sunt în dezacord cu principiile de mobilitate urbană sustenabilă și cu bunele practici europene, înlesnind și generând mai mult trafic motorizat, cu mașina personală. „În loc să se orienteze către soluții mult mai eficiente care să scadă cererea de transport cu autoturismul personal, primăria a ales o soluție cu un cost foarte ridicat, care nu face altceva decât să mărească presiunea pe zona centrală. De regulă, majoritatea planurilor de mobilitate din orașele occidentale mizează pe reducerea traficului de la periferie către centru prin măsuri precum: tarifarea parcării și limitarea ofertei de parcări disponibile, prioritizarea transportului public împreună cu o rețea de noduri intermodale care includ și facilități de park & ride (P&R). Aceeași abordare a fost prevăzută și în PMUD, care avea în vedere reducerea cererii de transport cu autoturismul personal din sud către centru, mizând pe un P&R și B&R (bike & ride) în zona CUG. Practic, acel P&R, care nu a fost realizat, asigura transferul navetiștilor din comunele amplasate în periferia sudică a Iașului, pentru care intersecția Podu Roș era ruta principală către centru. Mai mult de atât, P&R de la CUG era cuplat cu proiectul de tramvai cu bandă dedicată. Astfel, tramvaiul putea deveni un mijloc de transport competitiv pe direcția sud-centru, asigurând reducerea fluxurilor motorizate către zona centrală și presiunea pe locurile de parcare din această zonă”, se arată în solicitarea celor de la APTA.

Centură prin mijlocul oraşului

În fine, fiind proiectate peste albia Bahluiului, noile pasajele vor compromite ideea de culoar verde de-a lungul râului, mai ales în această zonă centrală ce poate deveni o atracție urbană importantă de petrecere a timpului liber. „În loc, vom avea parte de o centură prin mijlocul orașului. Orașe care cu câteva zeci de ani în urmă au acoperit albiile râurilor/canalelor urbane, construind străzi deasupra acestora, redau acum luciul de apă orașului pentru a crea spații de agrement și promenadă, crescând calitatea vieții. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca un filtru pentru aer, adică reduce poluarea. În Iași, unul dintre cele mai poluate orașe din țară, aflat și în procedură de infringement, albia râului Bahlui a fost betonată, transformându-se într-un canal de irigații, nu într-un spațiu de care locuitorii s-ar fi putut bucura. Revitalizarea Bahluiului și transformarea lui într-un culoar verde este un proiect cheie evidențiat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, care trebuia finalizat până în 2023. Din păcate, nu putem constata un progres, ci mai degrabă un regres, în acest demers esențial pentru Iași”, mai arată specialiştii APTA.

Banii, mai utili pentru alte proiecte

Nu în ultimul rând, cele 70 milioane lei necesare pentru finanțarea investiției reprezintă o parte considerabilă din alocările pentru următoarea perioadă de programare pe componenta de mobilitate urbană. Astfel, investiția (nesusținută prin PMUD) ar compromite posibilitatea de a realiza proiecte mult mai importante și mult mai eficiente cum ar fi: realizarea unei rețele de piste și benzi pentru biciclete reale, conturarea unei rețele de noduri intermodale și parcări de transfer (P&R) sau extinderea zonei pietonale din centrul istoric. „Nu ar fi vorba doar de compromiterea acestor proiecte din perspectiva resurselor disponibile, ci și de posibilitatea de implementare a acestora. Traficul suplimentar adus în zona centrală va crește presiunea pe locurile de parcare și va face foarte dificilă extinderea zonei pietonale sau dezvoltarea pistelor pentru biciclete”, se mai arată în document.

Poziția APTA este fundamentată pe opiniile exprimate de profesorii universitari și experții în mobilitate invitați la dezbaterea online organizată în data de 24 noiembrie 2020. Niciunul dintre acești specialiști nu a considerat că realizarea acestor pasaje va rezolva problema de trafic, ba din contră, va crea mai multe. Soluțiile indicate de experți, bazate pe experiențe trăite de orașe cu probleme similare, sunt în ideea prioritizării transportului public prin semaforizare inteligentă, creșterea frecvenței transportului de mare capacitate, realizarea de benzi unice, mărirea rețelei metropolitane de transport public, încurajarea reală a utilizării mijloacelor alternative de transport, alături de reglementarea sistemului de parcări. Lucian STATE