Stresul examenelor îi îmbolnăvește pe tineri

 În lumea în care trăim, stresul este o realitate cu care se confruntă o mare parte a populaţiei, iar elevii nu fac excepţie * de la presiunea examenelor și a regulilor noi, până la confuzia generației în educație, emoțiile intense, așteptările părinților, ședințele de meditație, interacțiunile cu profesorii, admiterea la liceu și facultate, toate pot contribui la crearea unei presiuni constante asupra tinerilor * ca urmare, cazurile de depresie sunt tot mai numeroase în rândul tinerilor

În ultimii ani, examenele s-au transformat într-o sursă majoră de stres pentru elevi fiindcă nu numai că solicită un efort intelectual considerabil, dar necesită și pregătire intensă, concentrare și gestionarea eficientă a timpului. În plus, multe examene sunt concepute astfel încât să testeze abilitățile cognitive ale elevilor la maximum, ceea ce poate duce la o presiune ridicată.

Regulile noi, în continuă schimbare, pot provoca, de asemenea, un stres semnificativ pentru elevii care încearcă să se adapteze la aceste schimbări. Schimbările în sistemul educațional operate de guvernanți, modificările în modul de evaluare, schimbările de curriculă sau introducerea de noi discipline de studiu pot fi copleșitoare, la fel și haosul organizatoric. Necesitatea de a face față unor situații neprevăzute, precum schimbări de program sau schimbarea profesorilor în timpul anului școlar, poate genera anxietate și poate îngreuna procesul de învățare. „Când a început pandemia eram în clasa a VI-a și de la formatul fizic, am trecut brusc la sistemul online. A mers cum a mers, mai mult cu probleme, dar a trecut și pandemia. Asta nu înseamnă că lipsurile în pregătire s-au eliminat, ci că a trebuit să muncesc enorm pentru a acoperi lacunele. În acest an am avut admitere la liceu și a fost un stres maxim, accentuat și de greva profesorilor. Pregătirea e dificilă, apoi trebuie să ții pasul cu tot felul de modificări în curriculă, ca să nu mai amintesc și de timpii mari de așteptare a rezultatelor, care te epuizează. Eu am ales un liceu vocațional și am scăpat mai repede de tensiuni, dar colegii mei au avut mult de tras”, am aflat de la Alexandru Marin, un elev din Iași.  

Epuizarea emoțională duce la performanța scăzută în învățare

Emoțiile intense pot proveni din multiple surse, precum presiunea de a avea rezultate bune, frica de eșec sau temerile legate de acceptarae socială. Aceste emoții pot amplifica stresul, ducând la epuizare emoțională și la o performanță scăzută în învățare. „Așteptările părinților constituie o altă sursă de stres pentru elevi. Presiunea de a îndeplini așteptările ridicate, împreună cu dorința de a nu dezamăgi, poate fi copleșitoare și poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a elevului. Ședințele de meditație, deși concepute pentru a îmbunătăți învățarea, pot deveni, de asemenea, o sursă de stres, în special atunci când elevii se simt copleșiți de numărul mare de ore de curs și de sarcinile suplimentare”, a atras atenția psiholologul Letiția Popa.

Interacțiunile cu profesorii pot fi, de asemenea, stresante. Fie că este vorba de relații tensionate sau de presiunea de a face față cerințelor acestora, aceste interacțiuni pot provoca anxietate.

Examenele pentru viitoarea carieră, un alt hop

Admiterea la liceu și facultate aduce cu sine propriile provocări și stresuri. Competiția intensă, incertitudinea rezultatelor, teama de a nu reuși să intri la instituția dorită, toate acestea pot contribui la stresul psihologic al elevilor.  Presiunea de a alege o direcție de studiu și de a obține un loc la instituția dorită poate genera un nivel ridicat de stres și anxietate.  „Eu aș dori să urmez o carieră în IT și am ales să dau admitere la Informatică. Nu a fost deloc ușor cu anii de meditație, de pregătire, eforturi enorme și cu Bacalaureatul. Ca să fiu sigur de reușită am dat admitere la trei facultăți - la Universitatea București, apoi la Iași, la Facultatea de Automatizări și Calculatoare, apoi din nou la București, la același profil. Dincolo de efortul de pregătire, a fost și cel fizic că nu este deloc ușor să alergi între cele două orașe, plus Focșaniul, de unde vin eu”, am aflat de la Robert Ioanid, un tânăr aspirant la studenție.  

Părinții și profesorii pot juca, de asemenea, un rol semnificativ în stresul elevilor. Așteptările nerealiste, presiunea pentru performanță sau lipsa de înțelegere pot crea un mediu stresant pentru elev. „Nici pentru noi nu este ușor. Pe lângă presiunea financiară generată de costul meditațiilor, fiindcă doar cursurile de la școală nu sunt suficiente, mai este și grija pentru viitorul copiilor, dar și presiunea socială. Lumea te judecă, te pune la colț la cel mai mic eșec. Știu că nu trebuie să aplecăm urechea, dar asta este lumea în care trăim, iar tinerii trebuie să învețe să trăiască într-o cultură tot mai toxică”, a clătinat din cap Elena Dorin, mama unei adolescente pentru care bucuria reușiteu la liceu nu a reușit să alunge coșmarul nopților în care gândul la un eventual eșec era coplșitor.

În concluzie, stresul elevilor este un fenomen complex, care implică o serie de factori interconectați. Este esențial ca părinții, profesorii și instituțiile de învățământ să recunoască aceste surse de stres și să lucreze împreună pentru a le atenua. Învățarea și ar trebui să fie o experiență plăcută, nu una care generează anxietate și stres, detaliu la care ar fi bine să se gândească și cei care modifică regulile în fiecare școlar. Astfel, poate psihologii nu ar mai vorbi despre numărul tot mai mare al tinerilor afectați de anxietate și depresie.

Maura ANGHEL