„Fără finanțările europene nu prea puteam să ne dezvoltăm”

* dialog cu domnul Iulianu Chirilă, primarul comunei Țigănași, prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat, filiala Iași, candidat al acestei formațiuni politice în alegerile parlamentare din decembrie

- Domnule Chirilă, luptă strânsă în „calificările” pe listele PSD Iași pentru Parlament... Ați intrat pe lista pentru Camera Deputaților, pe locul 5, îndreptățit de poziția din partid - sunteți prim-vicepreședinte al filialei județene, cu realizări notabile în administrație în ultimele decenii. Dar întrebarea pe care și-o pune oricine în situația aceasta este legată de motivele care-l determină pe un primar să-și dorească să intre în Parlament. Care sunt motivele, argumentele dumneavoastră?

- Am mai multe argumente în acest sens... În primul rând aș spune experiența. Eu am 32 de ani de administrație publică. Vreau să vă spun că de la vârsta de 22 de ani nu am făcut altceva decât administrație publică. Un al 2-lea motiv este legat de capacitatea de a lucra în echipă. Îmi place foarte mult să lucrez în echipă, în folosul oamenilor. În comuna Țigănași sunt primar din 2012, sunt la al patrulea mandat... Îmi place foarte mult să fac bine oamenilor. Lăsând modestia la o parte, cred că sunt făcut pentru așa ceva. Se pliază foarte bine pe caracterul meu, pe felul meu de a fi.

 

„Sunt convins că odată cu cele două autostrăzi care vor fi construite în zonă – A7 și A8, cu celelalte mari investiții, cum ar fi Spitalul Regional de Urgență, sunt convins că și dezvoltarea zonei rurale și a întregii regiuni a Moldovei va prinde viață”.

 

- Ați locuit întreaga viață în zona rurală, cunoașteți caracteristicile acestei zone. Spuneți-ne, cât de mult s-a schimbat satul românesc în ultimii ani? Cât de mult a contat finanțarea europeană pentru aceste schimbări?

- Fără finanțările europene nu prea puteam să ne dezvoltăm. Sunt, într-adevăr, și alte finanțări, dar fără banii europeni ar fi fost foarte dificil. Cel puțin la noi, în comuna Țigănași, nu a existat nicio linie de finanțare, fie ea europeană, guvernamentală sau de alt tip, pe care să nu o „atacăm”. Și toate finanțările pe care noi le-am accesat au devenit realitate, toate proiectele prezentate au fost finanțate.

- Câte proiecte ați depus în perioada aceasta?

- Cred că am vreo 25 sau 30. Vreau să vă spun că în acest mandat am intrat cu 12 proiecte care beneficiază de finanțare și sunt sau trebuie implementate. Deja, în 2-3 zile facem recepția la două dintre acestea.

- Ce-i lipsește zonei rurale, în acest moment, pentru a concura, din orice punct de vedere, cu zona urbană? Și mă refer aici nu doar la infrastructura bazică, ci și la educație, la cultură, de exemplu, la industrie....

- Gândul mă duce la infrastructura a mare. Sunt convins că odată cu cele două autostrăzi care vor fi construite în zonă – A7 și A8, cu celelalte mari investiții, cum ar fi Spitalul Regional de Urgență, sunt convins că și dezvoltarea zonei rurale și a întregii regiuni a Moldovei va prinde viață. Vor veni mulți investitori chiar și în zona rurală, la Țigănași, de exemplu, o zonă foarte atractivă pentru investiții, fiind la o distanță de doar 22 km de Iași. Sunt convins de asta! Sunt deja tineri veniți din afară care au investit la noi. De exemplu, o fabrică de produse tradiționale, se construiește acum o altă fabrică de pâine, am concesionat două iazuri unor tineri, care investesc în piscicultură... În ceea ce privește cultura, avem la Țigănași o bibliotecă foarte bine pusă la punct, unde vin nu doar copii, tineri, ci și mulți adulți.

 

„Deja se remarcă un trend de revenire a tinerilor în comunitatea pe care eu o conduc. Mulți îmi spun că, într-adevăr, e timpul să se întoarcă, fiindcă la momentul acesta nu mai este atât de avantajos să rămână afară...”

 

- Vorbeați de tinerii care se întorc în zona rurală. Îi mai poate atrage ceva către această zonă? Există potențial în acest sens?

- August este luna în care cei plecați se întorc acasă și majoritatea trec pe la Primărie, unde ușa primarului este întotdeauna deschisă. Eu mereu îi întreb, fraților, când veniți acasă? Deja se remarcă un trend de revenire a tinerilor în comunitatea pe care eu o conduc. Mulți îmi spun că, într-adevăr, e timpul să se întoarcă, fiindcă la momentul acesta nu mai este atât de avantajos să rămână afară.

- Care ar investițiile necesare care să atragă totuși pe tineri? Există o rețea de drumuri modernizate, de exemplu, suficient de extinsă pentru a se constitui într-un pilon de bază al dezvoltării rurale? Există premisele încropirii unei industrii specifice sau nu ne putem desprinde de agricultura de subzistență?

- În momentul acesta, dacă mă refer strict la zona rurală și nu numai la comuna Țigărași, să știți că prin cele două programe guvernamentale, fie vorba de PNDL 1, fie PNDL 2, chiar și prin Compania Națională de Investiții, s-a modernizat mult infrastructura în zona rurală. Dacă ne referim la asfalt, apă-canal, majoritatea UAT-urilor au implementat aceste proiecte.

- Deci există premisele încropirii, să spunem, a unor unei industrii bazice, pentru a ne putea desprinde de agricultura de subzistență în mediul rural...

- Noi, la Țigănași, avem cea mai mare asociație agricolă din județul Iași, care lucrează vreo 5.400 de hectare. Nu putem vorbi de agricultura de subzistență... Dar, ceea ce vreau să spun este faptul că  peste 70 la sută din suprafața aceasta este irigată.

 

„Nu mai există discrepanțe între zonele județului, fiindcă primarii și-au făcut treaba, fiecare dintre ei a implementat proiecte și fiecare a dorit ca zona, comunitatea lui să arate foarte bine. Chiar m-am minunat cât de frumoase zone sunt în întreg județul și cât de bine s-au dezvoltat localitățile...”

 

- Aveți aminte vreun proiect de lege pe care doriți să-l promovați în Parlament în acest sens, în cazul în care aveți accede, să spunem, în Parlament? Mă refer la irigații, la dezvoltare a zonei rurale...

- În programul actual lansat domnul președinte Marcel Ciolacu este prevăzută extinderea sistemului de irigații și sunt alocați bani pentru irigații. Dacă vorbim strict de mine, bineînțeles că nu mă voi duce în Parlament să fac act de prezență. Eu vreau să fac treabă dacă ajung acolo și sper ca locuitorii județului să aibă încredere în Partidul Special Democrat, în primarul Iulian Chirilă. Am în cap câteva proiecte pe care vreau să le lansez, împreună, bineînțeles, cu tot grupul de parlamentari a partidului și, de ce nu?, și cu reprezentanți de la celelalte partide. Din punctul meu de vedere trebuie să lucrăm împreună, cei 12 deputați și cei cinci senatori de Iași, pentru și în interesul cetățenilor județului Iași!

- S-a egalizat, cât de cât, odată cu fondurile europene, nivelul de dezvoltare al zonelor județului sau există încă discrepanțe între valea Prutului și cea a Siretului, de exemplu, între nordul și sudul județului? Ați călătorit probabil prin tot județul, cunoașteți exact realitatea...

- Categoric, în calitatea mea de prim-vicepreședinte a Partidului Social Democrat am ajuns prin tot județul și pot spune că nu mai există discrepanțe între zonele județului, fiindcă primarii și-au făcut treaba, fiecare dintre ei a implementat proiecte și fiecare a dorit ca zona, comunitatea lui să arate foarte bine. Chiar m-am minunat cât de frumoase zone sunt în întreg județul și cât de bine s-au dezvoltat localitățile.

- Ce le lipsește, totuși? La aducțiunile de gaz, de exemplu, foarte solicitate, sunt proiecte în derulare?

- O să dau un exemplu tot de la mine, de la Țigănași. Noi am făcut un ADI, o asociație de dezvoltare intra-comunitară, împreună cu Popricani și Probota. Am înțeles că trebuie să avem acceptul de la Transgaz ca să ne putem lega la conducta care duce gaz și în Republica Moldova... La momentul acesta, și noi, și cei de la Probota avem câte 1.000.000 de euro alocați, facem studiu de fezabilitate și apoi dăm drumul la treabă. Bine, nu ajung cele 2 milioane de euro, sunt convins că vom găsi resurse și acest proiect va fi finalizat fără nicio problemă.

 

„Trebuie să trăim în comuniune cu natura, ni se spune, de acord, dar să putem trăi și noi, oamenii, aici! Trebuie să vedem cum o scoatem la capăt”.

 

- Care sunt cele mai mari doleanțe ale locuitorilor din zonă, în momentul de față? Probabil că, venind mereu la dumneavoastră cu fel de fel de propuneri v-ați făcut o idee referitoare la viziunea lor în ceea ce privește dezvoltarea regiunii...

- Cea mai mare dorință a fiecărui locuitor este să aibă un loc de muncă. Noi avem o mare noroc, fiindcă societatea agricolă de la Țigănaș are în jur la 200 de angajați deja, dar sunt și destui care merg în în municipiul Iași și lucrează în diferite instituții, societăți comerciale. Categoric, ei și-ar dori să nu mai facă naveta... Dar am să vă dau un exemplu foarte clar în acest sens. Am încercat să fac un parc logistic, un parc industrial și un parc fotovoltaic. Numai că, în domeniul public al comunei toate terenurile acestea au categoria de pășune și nu se pot atinge. Am găsit, totuși, diferite parceluțe, diferite terenuri și am făcut cele 22 de hectare necesare pentru a porni la treabă. Deja veneau foarte mulți investitori, iar regula noastră era cea cu primul venit, primul servit.

- Investitorii de care vorbeați erau doar locali sau și din alte zone, din străinătate, poate...?

- Nu. Venise un italian care avea o fabrică de pânze diamantate și voia să investească, deoarece s-a dus zvonul și tot venea lumea. Păi, imediat ce s-a aflat despre proiect, deja cele 12 hectare care compuneau acest parc erau date, să spunem... Bineînțeles, terenul pe care îl solicitau societățile respective urma să-l dăm cu titlu gratuit, dar ne-am apucat de treabă și am ajuns și la Mediu, unde, ce credeți? S-a blocat totul, deoarece terenul în cauză este sit Natura 2000. Nu am putut să mai facem nimic, iar cele trei proiecte efectiv au încetat! Vorbeam în Consiliul Local, cu colegii mei din Primărie că, în cazul în care cele trei proiecte prindeau viață, triplam bugetul comunei! Aici e o problemă pe care o să am interesul să o rezolvăm, nu numai noi, cei  de la Țigănași.... Tot ce înseamnă valea Jijiei, valea Prutului au aceeași problemă și o să încerc cu colegii mei și nu numai să găsim o soluție în acest sens. Trebuie să trăim în comuniune cu natura, ni se spune, de acord, dar să putem trăi și noi, oamenii, aici! Trebuie să vedem cum o scoatem la capăt.