Când au fost semnate primele acte legate de Unirea Principatelor

Alexandru Ioan Cuza şi alţi revoluţionari paşoptişti semnau, în 1848, la Braşov, primele acte care aveau să ducă la Unirea Principatelor din 24 Ianuarie 1859.

Alexandru Ioan Cuza, domnitorul ales în ambele principate româneşti în ianuarie 1859, a fost un constant prieten al Braşovului. Numele domnitorului a rămas legat de locuri dragi braşovenilor, cum este fosta Piaţă a Prundului, în care aveau loc multe din cele mai importante evenimente ale Junilor Braşovului. „Braşovul îi datorează mult lui Cuza şi, poate, nicăieri în ţară nu s-a sărbătorit Cuza, în vremurile vechi, aşa cum s-a sărbătorit la Braşov. Nu degeaba piaţa de aici se cheamă „Piaţa Unirii”, în amintirea acestei uniri, pentru că Transilvania şi, în special, Braşovul îşi doreau foarte mult unirea ţării, motiv pentru care statuia din piaţă, pe care au ridicat-o femeile române, la 1949, aminteşte de subiectul acesta al Unirii Principatelor”, a explicat preotul profesor Vasile Oltean. Vasile Oltean spune că, în 1848, la Braşov s-au întocmit primele acte care aveau să ducă la Unirea Principatelor Române, iar Alexandru Ioan Cuza era printre cei care le-au întocmit. „Cuza a fost la Braşov încă înainte de Unire. În 1848, se regăsea printre muntenii şi moldovenii care erau revoluţionari paşoptişti prin Ardeal şi a fost martor la un eveniment extraordinar: interpretarea imnului „Deşteaptă-te, române!”, în grădina lui Bonifatie Pittiş din Şchei. A fost martor la această întâmplare”, a mai explicat Vasile Oltean. De altfel, pe Poarta Şchei este o placă pe care sunt consemnaţi cei care au fost atunci la Braşov, între care şi Cuza.