Istoria covrigului
Dimensiune font:
Covrigul, o simplă pâine răsucită, a avut o călătorie fascinantă de-a lungul istoriei, traversând culturi și epoci. Acest aliment umil, adesea asociat cu Germania și Austria, își are de fapt originile răspândite în întreaga Europă. De la străzile medievale la lanțurile moderne de fast-food, covrigul a devenit un simbol recunoscut la nivel mondial al gustului simplu și autentic.
Povestea lui începe în Europa medievală. Există multe legende despre nașterea sa. Una dintre cele mai populare povestiri vine din Italia, unde se spune că un călugăr a creat covrigul ca recompensă pentru copiii care învățau rugăciuni în secolul al VII-lea. Forma sa unică, cu trei găuri, simboliza Sfânta Treime. Altă teorie sugerează că covrigul și-a găsit originea în mănăstirile franceze sau germane.
Pe măsură ce orașele europene au început să se dezvolte în timpul Evului Mediu, covrigul a devenit un aliment de bază în dieta zilnică a oamenilor. Era ieftin și ușor de produs, făcându-l accesibil pentru mase. În această perioadă, covrigii erau de obicei fierți și apoi copți, o tehnică ce le oferea o crustă lucioasă și distinctă.
Germania și Austria sunt adesea considerate patria covrigului modern. În aceste regiuni, covrigul a devenit un simbol cultural și un aliment esențial în gastronomia locală. Varietățile de covrigi, de la cei simpli la cei presărați cu sare, susan sau mac, au început să apară. Oktoberfest, celebrul festival german, a contribuit și el la popularizarea covrigului, servindu-l alături de bere.
Revoluția din brutărie
Introducerea mașinilor de făcut pâine în secolul al XIX-lea a revoluționat producția de covrigi. Producția în masă a permis distribuirea covrigilor în întreaga lume. În Statele Unite, imigranții germani și austrieci au adus rețetele de covrigi, care au câștigat rapid popularitate.
Astăzi, covrigul nu este doar un aliment, ci și un simbol cultural. De la New York la Tokyo, covrigii sunt vânduți în stradă, în cafenele și în magazinele de specialitate. Marile lanțuri de fast-food au propria lor versiune de covrig, adaptându-l la gusturile locale.
În epoca modernă, preocupările legate de sănătate și noile tendințe culinare influențează forma și ingredientele covrigilor. Varietățile integrale, cele fără gluten sau cu diverse arome exotice câștigă teren. Totodată, producătorii de covrigi se străduiesc să mențină echilibrul între tradiție și inovație, păstrând gustul clasic al covrigului în timp ce experimentează cu noi rețete și metode de producție.
De la turci moștenire
În România, covrigul are o semnificație deosebită și o istorie bogată. Aici, covrigii sunt mai mult decât un simplu snack; ei sunt parte integrantă a culturii și vieții cotidiene. Originile covrigilor în România pot fi urmărite încă din perioada influențelor otomane și austro-ungare, perioade în care diverse tradiții culinare s-au întâlnit și s-au îmbinat. Cu timpul, aceștia au devenit un aliment popular, consumat la orice oră a zilei.
Covrigii românești se deosebesc prin diversele lor forme și arome. De la clasicii „covrigi de Buzău” la varietățile presărate cu semințe de mac, susan sau chiar brânză, ei covrigi reflectă diversitatea gusturilor locale. În mai toate orașele, covrigăriile sunt o prezență comună, oferind locuitorilor și turiștilor o gustare rapidă și delicioasă. În zonele rurale, covrigii sunt adesea făcuți în casă, urmând rețete transmise din generație în generație, păstrând astfel tradițiile locale.
Un aspect remarcabil al covrigilor românești este modul lor tradițional de preparare. Multe brutării încă folosesc metode artizanale, punând un accent mare pe calitatea și prospețimea ingredientelor. Acest lucru nu numai că menține gustul autentic, dar contribuie și la păstrarea unei tradiții culinare importante. „Îmi plac foarte mult și oare cui nu-i plac? Covrigul este o gustare rapidă, la îndemână. Ține de foame și alungă pofta de ceva dulce”, a spus Titel, un ieșean pofticios.
În ultimii ani, au început să câștige recunoaștere și apreciere dincolo de granițele țării. Cu un amestec unic de tradiții locale și influențe externe, covrigii din România reprezintă o parte valoroasă a patrimoniului culinar al țării și un exemplu splendid al modului în care tradițiile culinare pot supraviețui și prospera în lumea modernă. Există un echilibru între menținerea rețetelor tradiționale și adoptarea noilor tendințe, cum ar fi ingredientele organice sau rețetele adaptate pentru diete specifice. Acest lucru reflectă o îmbrățișare a tradiției, în timp ce se răspunde nevoilor și gusturilor contemporane. Este un exemplu minunat al modului în care un aliment aparent simplu poate avea o semnificație profundă și o istorie bogată într-o anumită regiune.
Covrigul, cu originile sale umile și istoria sa bogată, rămâne un element constant în peisajul culinar mondial. De la simpla pâine răsucită a călugărilor medievali la delicatesele moderne servite în cafenelele chic, covrigul a rezistat testului timpului, adaptându-se și evoluând odată cu gusturile și nevoile oamenilor.
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau