Bolile cardiovasculare generează peste 50% din mortalitatea generală din România

 * în prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer și de bolile aparatului respirator

Numărul total de decese a scăzut sensibil în 2023, față de anii anteriori, marcați de o supramortalitate importantă, pe fondul pandemiei COVID-19. În România, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate, cu o pondere care se menține peste 50% din mortalitatea generală.

După disiparea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra mortalității, trei categorii de afecțiuni provoacă mai multe decese. Este vorba de cancer, boli infecțioase și boli ale aparatului genito-urinar.

Astfel, în 2023, numărul total de decese din România a scăzut cu 11,1% față de 2022, până la 243.037 (de la 273.526).

Bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat în continuare cele mai multe decese – 131.268, adică 54% din numărul total de decese din 2023 (în scădere de la 55,1% în 2022).

A doua cauză majoră de mortalitate în țara noastră este cancerul, cu 46.370 decese provocate în 2023, adică 19,1% din total. Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 21.491 decese în aceeași perioadă, adică 8,8% din numărul total.

Împreună, aceste trei categorii de afecțiuni au provocat 82% din numărul total de decese înregistrate în România în anul 2023.

Totuși, față de 2022, impactul celor trei mari categorii de afecțiuni asupra mortalității generale s-a modificat sensibil.

Astfel, cancerul a provocat, în 2023, 46.370 de decese, adică 19,1% din numărul total de decese, față de 45.866 de decese în anul precedent (16,8% din mortalitatea generală din anul 2022).

În schimb, bolile aparatului respirator, care au provocat 29.631 de decese în 2022 (10,8% din numărul total), au avut anul trecut un impact în scădere la nivelul mortalității generale din România.

Și bolile aparatului circulator sunt într-o tendință de scădere a ponderii în mortalitatea generală – de la 55,1% din mortalitatea totală în 2022 până la 54% în 2023.

Alte categorii de afecțiuni care au un impact în creștere în mortalitatea generală sunt bolile infecțioase și parazitare – 5.242 de decese în 2023 (2,2%), față de 4.937 (1,8%) în 2022, iar bolile aparatului genito-urinar – 4.080 de decese (1,7%), în creștere de la 3.981 decese în 2022.

În perioada pandemiei de COVID-19 (2020-2021), bolile aparatului respirator (categorie în care este inclusă și COVID-19, boala provocată de infecția cu virusul SARS-CoV-2) au devenit a doua cauză de deces în România, cu o pondere de peste 15%. După estomparea efectelor pandemiei, această categorie de afecțiuni a revenit la ponderea obișnuită în mortalitatea generală din țara noastră.

România a înregistrat o supramortalitate importantă în perioada pandemiei de Covid-19, în special în 2020 și 2021, când s-au înregistrat peste 100.000 de decese suplimentare față de media anilor prepandemici.

În anul 2000, principalele cauze ale mortalității din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) și bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).

În prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer și de bolile aparatului respirator. Nicoleta ZANCU