Câte scaune ar trebui să ai pe zi? Răspunsul s-ar putea să nu fie cel pe care îl crezi / Specialist: ”Forma scaunului, aspectul sau consistența sunt criterii mult mai bune decât frecvența”

În epoca victoriană se credea că a avea o mișcare intestinală zilnică te face mai sănătos, a declarat Dr. Michael Camilleri, consultant și profesor în cadrul diviziei de gastroenterologie și hepatologie de la Clinica Mayo din Minnesota, citată de CNN.

„Cei mai mulți oameni vor avea un scaun de până la trei ori pe zi până la trei ori pe săptămână”, a adăugat May. „Oriunde în acest interval, noi considerăm că este normal”.

Când vine vorba de scaune ca măsură a sănătății, frecvența nu este singurul factor important. Și mai mulți factori pot influența cât de des mergem la toaletă, inclusiv dieta, hidratarea, stresul, vârsta, utilizarea medicamentelor și circumstanțele sociale, a declarat Dr. Trisha Pasricha, gastroenterolog la Massachusetts General Hospital și instructor de medicină la Harvard Medical School, citată de CNN.

Este util să știi cum arată, în plus față de cât de des faci.

„Forma scaunului, aspectul sau consistența scaunului reprezintă de fapt un criteriu mult mai bun decât simplele cifre legate de frecvență”, a spus Camilleri.

Profesioniștii din domeniul medical evaluează calitatea scaunelor folosind Bristol Stool Chart, care clasifică scaunele în șapte grupe. Cele mai sănătoase tipuri de scaun sunt tipurile trei și patru – scaunul care are forma unui cârnat cu crăpături la suprafață sau în formă de șarpe și neted.

Dacă faceți de trei ori pe săptămână și consistența este dură sau asemănătoare pietricelelor, ar putea fi în regulă dacă nu ați experimentat nicio schimbare în calitatea vieții, a spus Pasricha.

Dar dacă te străduiești excesiv sau ai senzația că nu ți-ai golit complet intestinul, s-ar putea să fie nevoie să faci schimbări fie pentru a face mai des, fie pentru a avea o calitate mai sănătoasă a scaunului, au spus experții.

Punerea picioarelor pe un scaun de toaletă – sau chiar pe un teanc de cărți – ar putea fi de ajutor. Făcând acest lucru, ridicați genunchii deasupra șoldurilor, relaxând mușchii podelei pelvine care susțin intestinul și permițând ca scaunul să iasă mai ușor, a spus Pasricha.

La fel cum trebuie să facem alegeri bune pentru a avea un somn odihnitor, trebuie să facem alegeri înțelepte în ceea ce privește mâncarea și băutura pentru a ne menține intestinele sănătoase.

Consumul unei cantități suficiente de fibre din legume, fructe, cereale integrale și nuci poate ajuta la prevenirea constipației, spun experții. Consumul total de fibre ar trebui să fie de cel puțin 25 de grame pe zi, potrivit US Food and Drug Administration.

Unele studii au constatat că kiwi și prunele uscate pot fi deosebit de utile pentru ameliorarea constipației, au spus experții. Dar nu mâncați prea multe fibre, deoarece acest lucru a fost asociat cu balonarea abdominală sau scaunele moi, au spus experții.

Faptul de a fi suficient de hidratat înmoaie scaunul, astfel încât să îl puteți elimina fără efort, a spus May.

Ce altceva ne mai afectează tranzitul intestinal?

Mișcarea este, de asemenea, importantă. Mulți oameni din SUA au un stil de viață sedentar, a spus May, dar exercițiile fizice ajută tractul digestiv să maseze și să miște alimentele, favorizând scaunele.

Cât de repede sau încet se mișcă alimentele prin tractul digestiv poate depinde și de genetică, a spus May, iar sistemul nostru digestiv tinde să încetinească pe măsură ce îmbătrânim.

Afecțiunile medicale, cum ar fi hipotiroidismul, sindromul colonului iritabil, boala intestinului iritabil sau colita ulcerativă, pot afecta regularitatea, la fel ca și unele medicamente, cum ar fi opioidele și antidepresivele. A avea un copil sau a câștiga și a pierde mult în greutate pot provoca, de asemenea, disfuncții ale podelei pelvine, ceea ce face ca bolul fecal să fie dificil de expulzat, a spus May.

Stresul ne poate afecta, de asemenea, mișcările intestinale. Când mâncăm, stomacul nostru se întinde, trimițând un mesaj de acolo la creier, apoi în josul măduvei spinării, ai cărui nervi induc contracții ale colonului, a spus Camilleri – ceea ce duce la o mișcare intestinală. Dar dacă suntem stresați, hormonii și modificările sistemului nervos pot împiedica bolul fecal să se deplaseze spre rect, ceea ce duce la constipație. Unii oameni experimentează cealaltă extremă – diareea – atunci când sunt stresați.

Regularitatea intestinală poate fi influențată și de faptul că nu răspund la nevoia de a merge la toaletă din cauza faptului că nu au acces ușor sau privat la toalete, au spus experții. Unele persoane s-ar putea simți jenate să aibă scuane a în preajma altora la locul de muncă sau la școală.

Dar nu amânați – momentul potrivit este atunci când simțiți nevoia de a face acest lucru, au spus experții.

Dacă trebuie să stați pe toaletă mai mult de cinci până la 10 minute, ar trebui să discutați problema cu medicul dumneavoastră, a spus Camilleri. Balonarea sau distensia sau durerea abdominală sunt alte semne că frecvența mișcărilor intestinale vă afectează negativ sănătatea.