Cum ne afectează echinocţiul de toamnă, de pe 23 septembrie! Efectele asupra corpului uman

Echinocţiul de toamnă se produce la 23 septembrie, la ora 9 şi 50 minute, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea.

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, din cauză că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.

Tradiții populare legate de echinocțiu

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului „Zile şi mituri.

Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu. La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. Vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor, iar o vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

Tradiții și superstiții pentru 23 septembrie

În mediul rural, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea capătă puteri tămăduitoare.

Cum te afectează echinocțiul de toamnă

Dacă vă simţiţi mai obosiţi sau mai trişti decât de obicei, să ştiţi că nu este nimic în neregulă cu dumneavoastră. Există o explicaţie. Echinocţiul de toamnă e de vină. El dă asemenea stări, spun psihologii. Iar stările neplăcute ar putea persista şi în următoarele zile.

Explicaţia e simplă: când lumina este mai puţină, organismul secretă mai puţină serotonină, hormonul fericirii, dar mai multă melatonină, hormonul somnului. De aici starea de uşoară oboseală.