Zece la sută dintre români suferă de Boala Cronică de Rinichi

* afecțiunea este subdiagnosticată, mulți pacienți neștiind că sunt bolnavi * Boala Cronică de Rinichi este însoțită, de cele mai multe ori, de diabet zaharat și de hipertensiune arterială * această afecțiune este un marker excelent pentru sărăcie și pentru serviciile medicale, mai ales  în Regiunea de Nord-Est

„Legături primejdioase. Boala cronică de rinichi nu vine singură” a fost titlul unei mese rotunde derulate online, la care au fost invitați patru medici reputați din Iași – prof. univ. dr Adrian Covic, profesor de nefrologie și medicină internă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, directorul centrului de Nefrologie Clinică și de Dializă și Transplant din Iași, conf. univ. dr. Cristian Stătescu, șeful Clinicii de Cardiologie Medicală din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. George I.M. Georgescu” și prodecan al Facultății de Medicină, conf. Univ. dr. Bogdan Mihai, vicepreședinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, și dr Răzvan Miftode, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicină a Familiei, reprezentantul României în Consiliul EURACT. După cum au precizat moderatorii, Nora Ioniță și Alexandra Mănăilă, întâlnirea s-a dorit a fi una de conștientizare a acestei afecțiuni foarte grave, care este tot mai prezentă în rândul populației – Boala Cronică de Rinichi. „Vorbim despre cea mai frecventă afecțiune renală cronică, mult mai extinsă decât diabetul, și care, din nefericire, este subdiagnosticată. Este cea mai importantă problemă de afectare cronică din lume, un predictor de mortalitate mare”, a spus prof. univ. dr. Adrian Covic. Boala nu apare singură, este asociată cu diabetul zaharat și cu afecțiunile cardiace. Într-adevăr, este subdiagnosticată și abia când ajunge la stadiul III este depistată. „Peste 85 la sută dintre pacienți nici măcar nu știu că au o astfel de afecțiune care poate da un risc mare de accident vascular cerebral ori infarct miocardic. Depistată repede, cu intervenții precoce, afecțiunea poate fi ținută sub control”, a spus dr Bogdan Mihai. Cât privește factorii de risc, diabetul este principalul, urmat de boala cardio-vasculară și hipertensiunea arterială. „Boala Cronică de Rinichi nu este o afecțiune necunoscută, fiind știute complicațiile renale care apar precoce în diabetul zaharat de tip 2”, a mai spus dr Bogdan Mihai.

La rândul său, și conf. univ. dr. Cristian Stătescu a atras atenția asupra faptului că Boala Cronică de Rinichi atrage afecțíuni cardio-vasculare și a insistat pe hipertensiunea arterială, care devine îngrijorătoare la valori mai mari de 140/90 mm HG. „În hipertensiunea arterială, rinichiul este organul-țintă. Inima și rinichiul sunt interconectate, iar atunci când apare afecțiunea, schimbările din organism sunt lente, greu de observat. Pacientul cu probleme cardiace are nevoie și de evaluare renală”, a atras atențía dr. Stătescu. Ca medic de familie, dr Răzvan Miftode a precizat că mulți pacienși suferă de afecțiuni renale care ar putea fi mai ușor depistate prin analizele curente, dacă pacientul ar avea o conduită corectă.

10 la sută dintre români suferă de Boala Cronică de Rinichi

Ca o concluzie, Boala Cronică de Rinichi are un grad de depistare cu atât mai mic cu cât afecțiunea este în stadiul incipient, de aceea controalele periodice și analizele uzuale sunt foarte importante. BCR este o boală ireversibilă, nu se vindecă niciodată și are o prevalență de 11-13 la sută din populație. „Aș putea spune că 10 la sută dintre români suferă de Boala Cronică de Rinichi într-o formă sau alta, iar între 1 și 3 la sută dintre ei au o formă severă”, a punctat prof. univ. dr. Adrian Covic, procentele fiind confirmate și de cardiologi, potrivit studiului SEPHAR (Studiul Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România), dar și de diabetologi și de medicii de familie.

Cât privește cauzele, profesorul Adrian Covic a precizat că BCR este un marker excelent pentru sărăcie și pentru serviciile medicale. „Regiunea Nord-Est fiind una vitregită din aceste puncte de vedere, prevalența este ușor mai mare în cadrul acestui spectru, lucru văzut și la diabet, și la studiul SEPHAR. În zona noastră, trăiește populația cea mai bolnavă și mai nevoiașă, cu cel mai mic acces la serviciile medicale”, a spus prof. univ. Adrian Covic, care a remarcat totuși buna colaborare cu medicii de familie, totul spre beneficiul bolnavului.

Evenimentul „Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” reprezintă o serie de patru întâlniri online, în care specialiști nefrologi, diabetologi, cardiologi și de medicină de familie intră în dialog cu presa, pentru o corectă informare asupra BCR. Prima întâlnire a avut loc la București, a fost urmată de cea de la Iași, iar turneul online va continua la Cluj și Timișoara.

Mesele Rotunde Zoom sunt organizate de EvolutionMedia și susținute de AstraZeneca.

Maura ANGHEL