Legile războiului în lumea țânțarilor

O echipă de cercetători condusă de Leslie Vosshall, profesor la Universitatea Rockefeller și șeful laboratorului de neurogenetică și comportament, a încercat să identifice de ce anumiți oameni par să atragă mai mulți țânțari decât alții.

Pe parcursul a trei ani, cercetătorii au cerut unui grup de 64 de voluntari să poarte ciorapi de nylon pe brațe, șase ore pe zi, timp de mai multe zile. Maria Elena De Obaldia, prima autoare a studiului și fostă postdoctorală la Universitatea Rockefeller, a construit un „test olfactometru cu două variante” - o cameră din sticlă acrilică în care cercetătorii au pus doi dintre ciorapi. Echipa de studiu a eliberat apoi țânțari de febră galbenă, numiți științific Aedes aegypti, în cameră, și a observat care dintre ciorapi a atras cele mai multe insecte.

Acest test a permis cercetătorilor să separe participanții la studiu în „magneți de țânțari”, ai căror ciorapi au atras o mulțime de țânțari, și „atractori scăzuți”, care nu păreau să ademenească la fel de mulți țânțari. Oamenii de știință au examinat pielea „magneților de țânțari” și au descoperit 50 de compuși moleculari care erau mai mari la acești participanți decât la ceilalți.

„Nu aveam idei preconcepute despre ceea ce vom găsi”, a declarat Vosshall, care este și director științific al Institutului Medical Howard Hughes, pentru CNN. Dar o diferență a fost deosebit de distinctă: „magneții de țânțari” aveau rate mult mai mari de acid carboxilic pe piele, față de „atractorii scăzuți”.

Acizii carboxilici se găsesc în sebum, substanța uleioasă care creează o barieră și ne ajută să ne menținem pielea hidratată.

Acizii carboxilici sunt molecule mari, a explicat Vosshall. „Nu sunt chiar atât de mirositoare”, a spus ea. Dar bacteriile benefice de pe piele „mestecă acești acizi, care produc mirosul caracteristic oamenilor” – care poate fi ceea ce atrage țânțarii”, potrivit Vosshall.

Mirosul din secrețiile pielii joacă un rol important

Un participant, identificat ca Subiectul 33, a fost atracția numărul 1 pentru țânțari: ciorapii subiectului au fost de 100 de ori mai atrăgători pentru țânțari.

Când vine vorba de Aedes aegypti, țânțarii de sex feminin preferă să folosească sângele uman pentru a-și alimenta producția de ouă. Acești mini prădători folosesc o varietate de mecanisme pentru a identifica și a alege oamenii pe care îi mușcă, a spus Vosshall.

Acizii carboxilici sunt doar o piesă a puzzle-ului în explicarea modului în care insectele și-ar putea alege ținta. Căldura corpului și dioxidul de carbon pe care îl eliberăm atunci când respirăm atrag, de asemenea, țânțarii.

Oamenii de știință încă nu știu de ce acizii carboxilici par să atragă atât de puternic țânțarii, a spus Vosshall. Dar următorul pas ar putea fi explorarea efectelor reducerii acizilor carboxilici asupra pielii.

„Nu puteți îndepărta complet cremele hidratante naturale de pe piele, ar fi rău pentru sănătatea pielii tale”, a spus ea. Cu toate acestea, Vosshall a spus că produsele dermatologice ar putea fi capabile să minimizeze nivelurile de acid carboxilic și să reducă înțepăturile de țânțari.

„Fiecare mușcătură a acestor țânțari pune sănătatea oamenilor în pericol”, a spus ea. „Tânțarii Aedes aegypti sunt vectori pentru febra denga, febră galbenă și Zika. Acei oameni care sunt magneți vor fi mult mai probabil să fie infectați cu viruși”.

Matthew DeGennaro, profesor asociat la Universitatea Internațională din Florida, specializat în neurogenetica țânțarilor, a declarat că rezultatele studiului ajută la răspunsul la întrebările de lungă durată despre ce factori specifici îi fac pe țânțari să iubească unii oameni mai mult decât pe alții. El nu a fost implicat în studiu.

Pentru DeGennaro, puterea de rezistență a atractivității anumitor oameni este unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării.

Cercetările ulterioare ar trebui să exploreze microbiomul care trăiește pe pielea umană pentru a înțelege de ce țânțarii sunt atrași de anumiți compuși față de alții, a spus el. Și asta ar putea duce la produse mai bune pentru a reduce înțepăturile de țânțari și răspândirea bolilor.