Cum functioneaza "scrisoarea nigeriana" in varianta 2020. Celebra escrocherie online a revenit si este mult mai convingatoare

 Scrisorile nigeriene au revenit intre escrocheriile online si sunt mai convingatoare ca oricand.

Daca prima data cand a aparut, in urma cu mai multi ani, "venea" din partea unui print nigerian care avea conturile blocate si solicita o anumita suma sa deblocheze conturile, acum inselatoria este radical diferita.

Scenariul este urmatorul: "directorul" unei banci din Marea Britanie vrea sa iti trimita suma de 10 milioane de dolari, dar are nevoie sa-i furnizezi toate datele tale de contact, plus acte de identitate. Banii sunt o compensatie primita in numele unei bune relatii dintre Guvernul Britanic si strainii din Marea Britanie.

Astfel ca, in cazul nostru, evaluarea a fost facuta de Guvernul nigerian, cu ministerul Finantelor si Banca Centrala a Republicii Federale Nigeria.

Suntem anuntati intr-un mail ca "Guvernul britanic, Banca Mondiala si Natiunile Unite au aprobat o compensatie de 10 milioane de dolari in numele nostru, iar banii vor fi transferati intr-un cont bancar online".

"Am hotarat sa iti transferam banii printr-un sistem de online banking astfel incat nici o agentie sa observe tranzactia si sa opreasca transferul. Vei primi compensatie in termen de 3 zile lucratoare, daca te conformezi instructiunilor noastre. Te sfatuim sa incetezi orice comunicare cu bancile cu care lucrai pana acum, din moment ce vei primi banii prin banca noastra (n.r. - presupusa NATWEST BANK), DOAR daca urmezi instructiunile noastre. Nu apela la nimeni, decat la noi daca doresti cu adevarat acesti bani", ni se spune in email.

In schimb, trebuie sa trimitem numele intreg, adresa de contact, ocupatia, numar de telefon sau fax pentru o mai buna comunicare. De asemenea, ni se mai cere si o a doua adresa de email pentru o siguritate sporita.

"Oficialul bancii", un anume Anthony M. Smith, sef de departament la NatWest Bank ne trimite si emailul sau personal: info.ntbnk@yahoo.com si un numar de Marea Britanie pe care nu putem discuta decat pe Whatsapp.

Discutii pe Whatsapp cu infractorii cibernetici

Informatiile pe care le furnizeaza infractorii cibernetici in email nu au nici o legatura cu adevarata banca NatWest Bank.

Reporterii Ziare.com au purtat un dialog pe WhatsApp pentru a vedea care le sunt cerintele.

 

In discutia de pe WhatsApp s-au schimbat putin datele problemei. De data aceasta, infractorii cibernetici ne-au cerut doar copie dupa cartea de identitate sau pasaport, adresa de acasa, ocupatie si numele intreg. Ne-au dat si o adresa de email "oficiala", cu o sursa aproape asemanatoare cu cea reala.

Ce spun expertii in securitate cibernetica

"Marea majoritate a escrocheriilor de genul scrisorilor nigeriene au devenit foarte bine scrise, in sensul ca se concentreaza mult mai bine pe formulari si pe limbaj. Nu mai sunt atat de multe greseli gramaticale. Se folosesc de logo-uri legitime ale birourilor de avocatura, ale companiilor mari. Incearca sa exploateze cat mai mult componenta asta de inginerie sociala, mai ales daca este vorba de niste escrocherii care tintesc direct persoane. Vorbim de escrocherii care sunt trimise in masa", a declarat pentru Ziare.com, Liviu Arsenie, expert in securitate Bitdefender.

Potrivit lui, pe langa "escrocherii nigeriene", expertii numesc acest gen de inselaciuni "advance fee" (comision de plata in avans).

"Regula numarul 1: Daca e prea frumos sa fie adevarat, atunci cu siguranta este fals. Nu va veni nimeni sa iti dea sume atat de mari mai ales fara sa faci nimic. Macar daca ar fi mai veridici. Adica sa aiba un mesaj de genul: "Ai castigat 1000 de dolari, trebuie doar sa trimiti 5 dolari inapoi". Dar afacerile de genul asta nu sunt profitabile pentru ei.", a mai spus Arsenie.

Mai mult, primul lucru pe care trebuie sa-l faceti atunci cand primiti astfel de email-uri este sa verificati adresa de email. Sa vedeti daca vine de acolo de unde spune. Daca vine de la o banca, ar trebui sa fie adresa unei banci sau domeniul acesteia.

"Genul acesta de escrocherii functioneaza ca un call center, au oameni activi 24 din 24 de ore, iar pentru email-urile acestea au oameni care le traduc localizat continutul pe fiecare tara. Si este foarte profitabil. Daca pacalesc una sau doua persoane sa trimita cate 10.000 de dolari ei deja au iesit pe profit", mai spune expertul in securitate cibernetica.

Suntem mult mai vulnerabili in aceasta perioada

"Acum suntem mult mai vulnerabili pentru ca muncim de acasa, iae ei profita de faptul ca noi cam asta facem: stam pe net, citim mailuri... Nu mai sunt in siguranta pe care o oferea locul de munca prin filtrele de spam si nici nu mai au colegi carora sa le ceara o a doua opinie legata de veridicitatea mailurilor", mai spune Arsenie.

Sfatul lui este sa nu dati click pe linkuri din mailuri nesolicitate, nu deschideti atasamente si nu raspundeti in general la astfel de mailuri.