Țara în care oamenii trăiesc 100 de ani

Ingredientele longevității locuitorii Sardiniei sunt un stil de viață și o dietă sănătoasă, atașamentul față de identitate, tradiții, faţă de familie și comunitate și nu în ultimul rând, credința. Marcella Cadoni, care și-a sărbătorit centenarul în decembrie 2021. În fiecare duminică se duce la liturghie, însoțită de nepoți pentru că mersul a devenit obositor, seara recită rozariul și citește ziarul „Trimisul Sfântului Antonie” la care este abonată de aproape 58 de ani, și publicaţia Eco di Bonaria, Sanctuarul lunar dedicat Madonei (patrona Sardiniei), căreia îi este foarte devotată, scrie avvenire.it.

Cum putem ajunge la această vârstă fiind activi şi păstrându-ne spiritul ludic? „Dumnezeu e cel care mi-a permis asta”, ne asigură ea. O viață petrecută la câmp, încă de când, copilă fiind, mergea la pășunat boii pe pământurile familiei, în satul San Simone, la vreo 10 kilometri distanță: unde rămânea toată săptămâna, fără curent sau apă potabilă, pentru a se întoarce apoi în sat în weekend.

După ce s-a căsătorit cu Angelo, şi el tot fermier, în decembrie 1944, şi-a continuat viața între muncă și familie. Fără timp liber şi participând doar la câteva petreceri, precum cea în onoarea lui San Simone, de care „tzia Marcella” își amintește bine și la care a participat până acum câțiva ani. Nu a trăit niciodată în singurătate, nici măcar în plină pandemie, când, cu toate precauțiile, contactul cu membrii familiei a rămas constant și pentru că – aşa cum își amintește ea însăși – „am fost prima care s-a vaccinat”. Copiii și nepoții care au grijă de ea şi dorinţa de a se menţine ocupată îi dau putere. Mai sunt apoi sunt vecinii și o comunitate unită, în care conceptul „agiudu torrau” (sau ajutorul returnat) este adânc înrădăcinat, și în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea.

La Teulada, tot la Sulcis, trăiesc vreo zece centenari, dintr-o populaţie de doar circa 3.400 de locuitori, procentul este atât de semnificativ încât a devenit subiect de noi cercetări complementare studiilor privind aşa-numita „Zona Albastră”(între Ogliastra și Barbagia), unde se concentrează majoritatea centenarilor Sardiniei. Un exemplu elocvent al acestui fenomen este familia lui Antonio Tiddia, crescător de capre, născut în 1932, cel mai mare dintre cei 8 frați, toți în viață, născuţi între 1932 și 1954, şi care toţi împreună însumează 644 de ani.