Cum se pregătesc ucrainenii să-i întâmpine pe ruşi: Au minat coasta de-a lungul Mării Azov şi au instalat rachete antinavă VIDEO

 

 Ucraina are pregătiţi 261.000 de militari şi 400.000 de rezervişti, precum şi rachete sol-aer şi noi arme antitanc. Ucrainenii au minat coasta de-a lungul Mării Azov şi au instalat rachete antinavă. O operaţiune amfibie rusă ar duce la pierderi uriaşe, spun analiştii. 

 

 Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi masaţi acum la graniţele sale, Ucraina este înconjurată. În sud, forţele armate ale Moscovei ar putea ataca din Crimeea şi se pot deplasa spre nord şi apoi spre est de-a lungul coastei, o fâşie plată de 250 km care cuprinde porturile ucrainene Berdiansk şi Mariupol.   Scopul strategic ar fi acela de a lega Crimeea de regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk. Moscova a ocupat efectiv aceste teritorii în primăvara anului 2014, instalând şi înarmând miliţiile locale şi declanşând un conflict care a continuat de atunci.   În est, tancurile ruseşti ar putea avansa peste graniţă spre oraşul ucrainean Harkov şi să spargă „linia de contact” dintre separatişti şi armata ucraineană. În vest, forţele ruseşti sunt staţionate în apropiere de Odesa, în Transnistria, o republică separatistă din estul Moldovei.

 

  Cele mai ameninţătoare evoluţii, între timp, au loc în nord. Kremlinul a mutat trupe, avioane de luptă şi arme grele în Belarus, înainte de ceea ce spune că sunt exerciţii militare la scară largă luna viitoare.   Au sosit batalioane tactice din estul îndepărtat al Rusiei, aducând cu ei lansatoare de rachete multiple autopropulsate Uragan şi sisteme de apărare antirachetă S-400. Această forţă de atac formidabilă se află la o distanţă mică de Kiev, la 200 km.  

 

Până acum, discuţiile dintre Rusia şi Occident, inclusiv o întâlnire de vineri între secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov nu au dus nicăieri. Rusia cere o zonă de influenţă pe modelul războiului rece în Europa de Est şi retragerea forţelor NATO din fostele state ale ale Pactului de la Varşovia. Toate acestea au determinat SUA şi aliaţii săi să spună că o invazie este iminentă – lucru pe care şi Joe Bidenl-a recunoscut săptămâna aceasta drept  „probabil” .   Experţii de la Kiev spun că orice incursiune rusă ar întâmpina o rezistenţă masivă din partea ucrainenilor. „În prezent, există suficiente forţe ruseşti la graniţe pentru a lansa un atac rapid şi a provoca pierderi semnificative. Dar nu există suficiente forţe pentru a câştiga”, a declarat Serhii Kuzan, preşedintele Centrului de Securitate şi Cooperare din Ucraina .   Ucraina are pregătiţi 261.000 de militari şi 400.000 de rezervişti, precum şi rachete sol-aer şi noi arme antitanc livrate săptămâna aceasta se Regatul Unit.    

 

Kievul a primit vineri noapte primul transport cu asistenţă de securitate din partea Statelor Unite, care conţine peste 90.000 de kilograme de armament şi muniţie pentru soldaţii ucraineni care apără ţara „din linia întâi”. Ajutorul a fost autorizat de preşedintele Joe Biden, a anunţat sâmbătă ambasada americană de la Kiev. SUA au pregătit transporturi cu ajutoare militare pentru Ucraina în valoare de 200 de milioane de dolari şi au anunţat că le vor suplimenta, dacă Rusia va declanşa o invazie.   Ucrainenii au minat coasta de-a lungul mării Azov şi au instalat rachete antinavă. O operaţiune amfibie rusă ar duce la pierderi uriaşe, a spus Serhii Kuzan.

 

  Câştigarea provinciei Herson ar rezolva cea mai presantă problemă a Crimeei: lipsa apei. O reţea de canale de 400 km lungime construită de sovietici a folosit pentru a conecta râul Nipru cu peninsula, aprovizionarea locuitorilor şi irigarea câmpurilor. În 2014, Ucraina a construit un baraj pentru a-i opri apa. În 2021, Crimeea a suferit o secetă gravă.  

Apărarea canalului este acum o prioritate strategică pentru Ucraina. Un singur soldat ucrainean a fost vizibil săptămâna trecută de unde începe canalul, în afara oraşului Kakova. Avea un kalaşnikov şi un câine alsacian. Zăpada acoperise calea navigabilă îngheţată şi sălcii sale pitoreşti.   La punctul de trecere Şonar, soldaţii dorm într-o cazarmă confortabilă încălzită de o sobă cu buşteni. Ei resping afirmaţia recentă a lui Putin că Ucraina şi Rusia sunt „un singur popor”. „Ne mutăm în Europa şi NATO. Rusia este blocată în trecutul sovietic”, spus lt Petro Iancenko. De ce luptă? „Pentru ca familia mea poate trăi într-o ţară liberă”, a răspuns el jurnaliştilor de la The Guardian.   Iancenko spune că Crimeea şi regiunea Donbas ocupată parţial de Rusia aparţin Ucrainei. El a adăugat că Kievul are pretenţii teritoriale nesoluţionate. Zona Kuban de sud a Rusiei – chiar vizavi de strâmtoarea Kerci din Crimeea – a fost cândva casa cazacilor ucraineni , a spus el. „Este teritoriul nostru”, afirmă el.  

 

Perspectiva ca Crimeea să se întoarcă vreodată la Ucraina pare îndepărtată. Dar Şekman a remarcat că peninsula şi-a schimbat stăpânii în numeroase ocazii. Putin pare să considere independenţa şi statalitatea Ucrainei, câştigate în 1991 şi aspiraţiile sale occidentale de astăzi, ca o eroare istorică.   Dar poate descoperi că readucerea Ucrainei sub strânsoarea imperială a Moscovei nu este atât de uşoară pe cât pare. „Rusia nu poate face altceva decât să ne ameninţe”, a spus Alex Luniov – sergent în marină. „Aceasta este casa noastră, casa noastră. Bunicii şi strămoşii noştri sunt îngropaţi aici. Dacă vin ruşii, ne vom lupta. Îi vom ucide ca pe vite.”   Luniov a spus că armata ucraineană este mai dură, mai profesionistă şi mai bine pregătită decât în 2014, când forţele ruse superioare au provocat înfrângeri grele în est, inclusiv un masacru în oraşul Ilovaisk. „De atunci am învăţat cum să luptăm”, a subliniat el, spunând că Ucraina are dreptate de partea ei.   Starea de spirit din Donbas  

 

Şi oamenii din regiunile separatiste pro-ruse sunt speriaţi. Aceştia spun însă că vestul şi guvernul de la Kiev au de gând să-i atace.   Steagurile ruseşti sunt la tot pasul în oraşul Doneţk, până în 2014 parte din Ucraina, acum... capitala Republici Populare cu acelaşi nume. Ici, colo sunt postere care îl comemorează pe primul preşedinte al regiunii separatiste, dar şi statui ale lui Lenin. Localnicii, în marea lor majoritate etnici ruşi, cred cu tărie că Ucraina pregăteşte o agresiune armată.   Eduard Basurin, adjunctul miliţiei din Doneţk spune că ucrainenii “mobilizează artilerie, tunuri, lansatoare multiple de rachete în număr mai mare ca până acum. Capacităţile acelor lansatoare sunt destinate pentru distanţe scurte, aşa că putem spune că se pregătesc de manevre ofensive”.  

 

Pentru localnicii pro-ruşi din această regiune, Ucraina şi Vestul sunt cei care pun în primejdie liniştea comunităţilor lor.   De partea cealaltă a liniei frontului, în oraşul Harkov, oamenii privesc cu teamă spre graniţa cu Rusia, aflată la doar 25 de kilometri spre nord. În Kiev, însă, ucrainenii nu par prea afectaţi de pericolul unei potenţiale invazii.   Pentru ucraineni, senzaţia e că au fost lăsaţi în afara discuţiei şi că nu au prea multe de spus pentru a decide cum se va încheia această situaţie foarte tensionată”.   Moralul localnicilor este unul ridicat, dacă e să ne luăm după declaraţiile lor.   „Pentru ucraineni nu e nimic nou. Chiar dacă în ultimele luni au fost masate mult mai multe trupe ruseşti la graniţă, ameninţarea unei invazii şi ameninţarea Rusiei, în general, este de opt ani o realitate aici, în Ucraina”, relatează Clarissa Ward, Chief International Correspondent.   „Trebuie să-i arătăm lui Putin cât de inutilă e fanfaronada lui. Au încercat cu Georgia în 2008 şi le-a mers, au încercat cu Ucraina, le-a mers. Încearcă să şantajeze şi Moldova. Dar acum au ridicat ştafeta prea sus, iar Europa s-a speriat.

 

Şi are de ce”, spune un ucrainean din Kiev.   Ajutor occidental   „Statele Unite şi aliaţii şi partenerii lor sunt uniţi în a trimite asistenţă de securitate Ucrainei. Folosim toate instrumentele disponibile de cooperare de securitate pentru a ajuta Ucraina să se apere în faţa agresiunii Rusie, a mai arătat Antony Blinken.   Potrivit Ambasadei SUA la Kiev, valoarea transporturilor cu ajutoare militare destinate Ucrainei este de 200 de milioane de dolari.    „Aşa cum i-a transmis preşedintele Biden preşedintelui Putin, dacă Rusia va invada Ucraina, Statele Unite vor furniza Ucrainei materiale defensive suplimentare celor pe care le-a trimis deja”, a precizat Ambasada SUA de la Kiev.   

 

Ţările baltice - Estonia, Letonia şi Lituania -  vor furniza Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, au anunţat vineri seară miniştrii apărării din cele trei ţări într-o declaraţie comună, relatează Reuters şi AFP. De asemenea, ministrul apărării din Republica Cehă, Jana Cernochova, a anunţat că va propune cabinetului de la Praga să aprobe o livrare de muniţie de artilerie Ucrainei, potrivit Reuters.   „În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.   „Acest ajutor va întări capacitatea Ucrainei de a-şi apăra teritoriul şi populaţia în caz de agresiune rusă”, adaugă comunicatul.   Concomitent, Republica Cehă a ales muniţia de calibrul 152 milimetri de pe lista de provizii solicitate de guvernul de la Kiev. Ea a precizat că mai multe detalii despre acest transport vor fi furnizate după ce cabinetul va valida propunerea, miercuri.   Estonia va trimite rachete antitanc Javelin, iar Letonia şi Lituania rachete antiaeriene Stinger.   „Sperăm cu sinceritate că Ucraina nu va trebui să utilizeze aceste arme”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas..  

 

Departamentul de Stat al SUA a permis Lituaniei, Letoniei şi Estoniei să trimită rachete fabricate în SUA şi alte arme Ucrainei, au declarat miercuri trei surse cu cunoştinţe despre această decizie.   Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, vineri, că mai multe livrări de asistenţă pentru securitate către Ucraina sunt programate în viitoarele săptămâni.   Pe de altă parte, însă, Berlinul face notă discordantă Germania a blocat transferul de tehnică militară către Kiev, o măsură care i-a adus critici cancelarului Scholz.  

 

Trei scenarii privind evoluţia crizei dintre Rusia şi Ucraina  

Foreign Affairs scrie, chiar în ziua întâlnirii dintre Antony Blinken şi Serghei Lavrov, că există trei scenarii posibile, în cazul în care calea diplomatică nu va avea succes, iar acestea depind foarte mult de modul în care Vladimir Putin decide că îşi poate atinge cel mai bine obiectivele.  

1. Soluţionare diplomatică   Primul scenariu ar presupune o soluţionare diplomatică coercitivă a crizei actuale. Rusia ar putea să recunoască sau să anexeze oficial regiunea Donbas din estul Ucrainei. Trebuie precizat că Parlamentul Rusiei dezbate deja o solicitare de recunoaştere a independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk din Ucraina. Acesta este un mod similar cu modul în care Rusia a recunoscut Abhazia şi Osetia de Sud, Georgia.   Acest lucru ar permite Rusiei să evite o escaladare militară ulterioară, dar totuşi să iasă în câştig. Dacă preşedintele rus alege această variantă, atunci Statele Unite şi NATO ar putea răspunde prin a continua cu desfăşurări suplimentare de-a lungul flancului estic al NATO, ceea ce ar genera o dilemă de securitate pe care Kremlinul vrea să o evite.  

2. Ofensivă limitată   O a doua variantă ar implica o ofensivă limitată rusă, pentru a ocupa un teritoriu suplimentar în estul Ucrainei şi în Donbas. Conform acestei variante, Rusia ar încerca să obţină portul Mariupol, la Marea Azov, dar şi Harkov. De asemenea, Rusia ar putea încerca o versiune mai ambiţioasă a acestei ofensive. Dinspre sud, Rusia ar putea incerca să lege, pe uscat, Crimeea de Rusia continentală. Mai mult, ar putea lansa o operaţiune pentru a ocupa Odessa, cel mai important port al Ucrainei.   O astfel de mişcare ar priva Ucraina de porturi economice vitale de-a lungul coastei sale de sud, lăsând ţara fără ieşire la mare, dar ar rezolva problemele logistice de lungă durată ale Rusiei. Totuşi, aceasta ar fi o operaţiune enormă, care angrena toate forţele pe care Rusia le-a adunat în Crimeea şi de-a lungul graniţelor de est şi de nord ale Ucrainei.  

3. Ofensivă la scară largă   Prin urmare, cel de-al treilea este o ofensivă rusă la scară largă care foloseşte puterea terestră, aeriană şi maritimă pe toate axele de atac. În acest scenariu, Rusia ar stabili superioritatea aeriană şi navală cât mai repede posibil. Unele forţe terestre ruseşti ar avansa spre Harkov şi Sumy în nord-est, iar altele forţe aflate acum în Crimeea şi Donbas ar avansa din sud şi, respectiv, est.   Între timp, forţele ruse din Belarus ar putea ameninţa direct Kievul, angrenând astfel forţele ucrainene care altfel s-ar fi putut deplasa pentru a întări estul şi sudul.