Regii licitaţiilor trucate

Două rapoarte explozive arată cum, în ultimii doi ani, s-a furat pe rupte din banul public în judeţul Iaşi * licitaţii cu dedicaţie, sporuri salariale nejustificate, plata incorectă a unor debite sunt doar câteva din sursele de muls preferate ale acestor instituţii * Curtea de Conturi şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice au găsit prăpăd în ograda unor instituţii publice ieşene şi a unor primării, în cadrul unor investiţii de milioane de lei * rapoartele scot la suprafaţă nereguli în consolidarea Catedralei Mitropolitane şi licitaţii suspecte la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi

În ultimul raport al Curţii de Conturi, judeţul Iaşi este menţionat de cele mai multe ori, fiind oaia neagră la capitolul cheltuirea banului public. Fie că este vorba de licitaţii publice, infuzii salariale nejustificate, lipsa auditului intern, Iaşul este arătat cu degetul la toate capitolele. Exemple stau în modul eronat în care s-au gestionat debite la nivelul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, majorări salariale şi sporuri nejustificate la nivelul Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Iaşi, dezastru în contabilitatea Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G.I.M. Georgescu” Iaşi, iar auditul public intern, în cadrul unor instituţii ieşene precum Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Iaşi nici nu a existat. Problemele organizării auditului intern au generat, la rândul lor, alte ilegalităţi, în contextul în care nu exista un control al modului în care s-a cheltuit banul public în instituţiile respective. La AJPIS Iaşi, de exemplu, inspectorii au descoperit că, în perioada 2014 s-a plătit o sumă de 429 mii lei, reprezentând cheltuieli de deviz, peste cotele legale sau cele contractate, inclusiv penalităţi. În aceeaşi perioadă, la ITCSMS Iaşi s-au găsit probleme cu nemiluita, începând de la majorarea nelegală a cheltuielilor de personal prin spor de toxicitate, spor de antenă, plata unor indemnizaţii aferente concediului de odihnă peste cuantumul legal ori promovarea unui funcţionar public pe o treaptă de salarizare necorespunzătoare.

 

Nereguli la Mitropolie şi la Institutul de Cardiologie

 

În 2014, Curtea de Conturi a găsit primele nereguli în contractele de consolidare a firmei care s-a ocupat de Catedrala Mitropolitană. Potrivit ultimului raport anual, la această investiţie s-a alocat, în perioada anilor 2013 – 2014, prin transfer către Compania Naţională de Investiţii, suma de 967 mii lei pentru lucrări de intervenţie în primă urgenţă, în situaţia în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu avea elaborate şi aprobate reglementări pentru stabilirea condiţiilor şi modalităţii de virare a unor asemenea fonduri. Este inexplicabil cum MDRAP a dat aceşti bani şi, mai mult, Compania Naţională de Investiţii nu a justificat lucrările de intervenţie în primă urgenţă, utilizând sumele pentru plata unor servicii de proiectare şi lucrări de consolidare la Catedrala Mitropolitană Iaşi.

La Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G.I.M. Georgescu” Iaşi, auditul Curţii de Conturi a observat că nu s-a constituit şi evidenţiat fondul de dezvoltare al spitalului, în sumă de 3.494 mii lei, nu s-au întreprins demersuri în vederea recuperării cheltuielilor efectuate pentru servicii medicale invalidate. Mai mult, s-au decontat nelegal unele servicii financiar-contabile, de audit, medicină generală, juridice, asistenţă în inginerie.

 

Corecţii de aproape un milion de lei

 

Curtea de Conturi a descoperit, în proiectul de reabilitare şi modernizare a Campusului „Tudor Vladimirescu”, mai multe nereguli în procedura de licitaţii. Controlul efectuat în 2014 arată că, „din verificarea procedurii de atribuire a contractului de furnizare a două module cogenerative pentru energie electrică şi termică cu accesoriu lucrări şi punere în funcţiune, a reieşit faptul că autoritatea contractantă (Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi – n.r.) a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de furnizare, prin impunerea în fişa de date a achiziţiei a unor cerinţe minime de calificare disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică”. S-au ridicat astfel semne de întrebare dacă licitaţia ar fi fost cu dedicaţie, în condiţiile în care nu s-au specificat anumite detalii tehnice şi standarde de calitate. În acest caz, Curtea de Conturi a recomandat aplicarea unei corecţii financiare de 5% din valoarea contractului, respectiv 1.002 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor verificate fiind de 972 mii lei.

Acelaşi procedeu s-a petrecut la nivelul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, cu ocazia unor lucrări la DN 29 Suceava-Botoşani, pe o lungime de 39 de kilometri. În urma verificărilor, Curtea de Conturi a sesizat nereguli referitoare la utilizarea unor cerinţe de calificare nelegale şi nerelevante, având caracter restrictiv în ceea ce priveşte demonstrarea experienţei similare, iar pagubele au fost însemnate. „Pentru abaterile identificate s-a aplicat valoarea cea mai mare a corecţiei financiare de 10% din valoarea contractului, respectiv suma de 6.455 mii lei, impactul financiar asupra cheltuielilor declarate în anul 2014 fiind de 3.216 mii lei”, arată raportul Curţii de Conturi. Acestea nu au fost singurele nereguli în licitaţiile DRDP Iaşi. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a avertizat, în două rânduri, conducerea DRPD Iaşi pentru întârzieri în transmiterea anunţului de atribuire pe SEAP.

Prăpăd în contabilităţile primăriilor

 

În 2014, mai multe primării ieşene au apelat la Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Controlul efectuat în privinţa cheltuielilor efectuate a arătat că, la nivelul consiliilor locale Dumeşti şi Mogoşeşti, AFIR a avizat în mod eronat şi decontat cheltuieli reprezentând contravaloarea unor servicii, bunuri sau lucrări de construcţii şi instalaţii, în condiţiile în care au fost constatate nereguli în procedura de achiziţie desfăşurată de aceşti beneficiari. Astfel, s-au virat sume importante de bani pentru investiţii finanţate prin FEADR, în condiţiile în care existau suspiciuni în licitaţiile organizate de cele două primării. În acest caz, raportul arată că a fost derulată o procedură de achiziţii pentru servicii de proiectare şi asistenţă tehnică în condiţiile în care aceste servicii erau deja efectuate, beneficiarii au încredinţat serviciile de dirigenţie de şantier unei persoane fizice organizate ca întreprindere individuală, care nu era atestată în acest sens şi care la rândul său a subcontractat în totalitate aceste servicii, au fost subcontractate în mod necorespunzător o parte a lucrărilor sau serviciilor, ofertantul câştigător nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor din fişa de date a achiziţiei privitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională, ba mai mult, la data vizitei pe teren a auditorilor, a rezultat faptul că executantul nu şi-a îndeplinit contractul încheiat cu beneficiarul, aflându-se în insolvenţă. În urma acelui control, impactul financiar total stabilit a fost de 2.837 mii lei.

 

Primării amendate pentru contractele cu dedicaţie

 

În paralel, un control efectuat anul trecut de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a scos la suprafaţă contractele pentru care s-au încercat tentative de fraudare a licitaţiei. Din acest motiv, mai multe comune ieşene au fost amendate. De exemplu, în cadrul unei achiziţii de 10.000 tone de produse de balastieră, administraţia comunei Belceşti a fost amendată cu 50.000 lei pentru divizarea contractului de achiziţie publică, în contracte de valoare mai mică, cu scopul de a evita publicarea licitaţiei pe SEAP.

Tot aici, pentru un proiect de amenajare a drumurilor de acces la exploataţiile agricole din Belceşti, primăria a primit avertisment pentru netransmiterea ori transmiterea cu întârziere în SEAP a unei notificări cu privire la achiziţia directă, a cărei valoare depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro, şi un alt avertisment pentru neaplicarea unei proceduri de atribuire competitive, pentru încheierea contractului, în proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apă în comună. Pentru aceleaşi nereguli a fost aplicată o amendă de 40.000 lei la Popeşti, iar la Butea, primăria a fost sancţionată cu 80.000 lei în contractul de lucrări pentru modernizarea DC 82D, pentru neaplicarea procedurii de atribuire competitivă. Culmea, nici unul dintre primarii acestor unităţi administrativ-teritoriale nu îşi amintesc de aceste amenzi, poate şi pentru a nu recunoaşte modul suspect în care se dau contractele pe tarlaua lor. 

 

Cum se dezvoltă Iaşul din punct de vedere agricol EXCLUSIV