Topul bolilor provocate de stres

,,Boala lumii moderne”, cum mai este denumit stresul, afectează din ce în ce mai multe persoane * ceea ce este mai grav este că acesta se află în strânsă legătură cu multe afecţiuni grave, fiind factor declanşator * studiile de specialitate au descoperit liste întregi de tulburări cauzate sau favorizate de stres * medicii spun că stresul cotidian ne „găureşte” stomacul, putând provoca apariţia ulcerului şi a gastritei şi că poate accelera bătăile inimii, putând declanşa apariţia hipertensiunii arteriale şi a altor boli cardiovasculare, precum şi a diabetului zaharat * tot stresul favorizează apariţia afecţiunilor dermatologice, fiind un factor favorizant şi în cazul infertilităţii, precum şi a cancerului 

 

Stresul este inamicul public numărul 1 al zilelor noastre. Ritmul alert de zi cu zi, presiunea socio-economică, varietatea stimulilor la care oamenii sunt expuşi astăzi în permanenţă, - toţi aceşti factori creează un mediu de viaţă în care fiecare dintre noi resimte efectele stresului. Aşa se face că acesta are consecinţe serioase asupra stării noastre de sănătate. Deşi se consideră că în anumite situaţii stresul ajută memoria şi creşte motivaţia pentru a atinge anumite obiective, studiile arată că 70% dintre vizitele la medic şi 80% dintre boli sunt agravate sau au legătură cu această stare de tensiune. Potrivit unor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, stresul scade cu 20% speranţa de viaţă. Pe lângă asta, scade apărarea imunitară a organismului, făcând oamenii vulnerabili în faţa infecţiilor, agravează reacţiile alergice, provoacă tulburări digestive, deteriorează memoria şi celelalte funcţii cognitive, favorizează instalarea depresiei, anxietăţii, insomniilor sau a altor tulburări psihice, cauzează crize cardiace şi atacuri cerebrale. Practic, efectele stresului se manifestă la nivel mental, fizic şi emoţional, perturbând echilibrul întregului organism.

Bolile cardiovaculare, consecinţa nelipsită a stresului
Inima este unul din organele afectate mult de stres. Dezechilibrul psihic şi emoţional influenţează activitatea acesteia şi a vaselor de sânge, ceea ce poate duce la o cantitate scăzută de oxigen spre ţesuturi, bătăi tot mai puternice ale inimii, hipertensiune arterială, angină şi chiar infarct. Potrivit medicilor cardiologi ieşeni,
afecţiunile la inimă fac din ce în ce mai multe victime, aceştia semnalând o creştere semnificativă a numărului de persoane care ajung la spital cu patologie cardiovasculară. Medicul primar cardiolog dr. Florin Mitu, de la Spitalul de Recuperare din Iaşi, spune că, spre deosebire de anii trecuţi, a crescut cu 10% numărul persoanelor care ajung la evaluare cardiovasculară. „Patologia cardiovasculară este frecventă, fiind principala cauză de mortalitate în România. Se înregistrează, din păcate, o creştere cu 10% a numărului de cazuri faţă de anii anteriori, a celor care necesită evaluări cardiovasculare”, a precizat medicul, punctând faptul că la baza acestor afecţiuni stau mai mulţi factori, unul dintre ei fiind stresul. „Stresul este un factor de risc important în apariţia bolilor cardiovasculare şi este legat în special de modificările care apar la nivelul vaselor, prin spasmul pe care îl poate provoca prin descărcările de catecolamine. De aceea, sunt persoane care în situaţii de stres maxim pot să facă inclusiv evenimente coronariene, precum infarct miocardic sau hipertensiune arterială, care sunt legate clar de stresul negativ”, a mai afirmat medicul cardiolog Florin Mitu. O altă problemă provocată de stres poate fi frecvenţa cardiacă crescută, care poate duce, la rândul ei, la infarct miocardic şi chiar la deces. „Frecvenţa cardiacă este, de asemenea, modificată de stres. Frecvenţa cardiacă crescută este în strânsă legătură, şi ea, cu mortalitatea cardiovasculară. O persoană care are o frecvenţă de peste 70-80 de bătăi pe minut, are un risc mai mare de infarct decât una cu 50-60 de bătăi pe minut”, a încheiat dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog.
Nu doar inima e afectată de stres. Aceasta declanşează din ce în ce mai des boli gastrice, iar ulcerul duodenal este una dintre ele. Acesta apare aproape de două ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei şi se produce de obicei în jurul vârstei de 25 până la 45 de ani. Medicii spun că una din zece persoane suferă de ulcer, din cauza multiplilor factori cauzali, printre care un loc important îl ocupă stresul. Litiaza biliară, crize biliare, crize de constipaţie sau diaree sunt şi ele efecte ale stresului crescut.

Stresul poate duce la infertilitate
Şi pielea resimte direct stresul factorilor interni şi externi. Aproape 60% dintre cazurile de psoriazis, vitiligo, urticarie, eczeme, dermatite sau acnee apar în urma unor episoade de stres cronic, spun medicii. „Stresul determină foarte multe boli, în special dermatologice. E vorba de dermatite atopice, psoriazis şi chiar urticarie, care sunt direct provocate de stres”, a declarat prof. dr. Evelina Moraru.
Pe de altă parte, şi aparatul reproducător poate fi serios afectat de stres. Echilibrul hormonal este anulat în episoadele de stres, iar organele sexuale au direct de suferit din asta, încetinindu-se activitatea lor normală. Rezultatele sunt dintre cele mai alarmante, de la scăderea cantităţii de hormoni sexuali şi tulburări menstruale până la infertilitate.
Tot de stres sunt provocate şi două afecţiuni din ce în ce mai mult întâlnite, chiar şi la persoane tinere. Este vorba de diabet zaharat şi de Alzheimer, boala uitării. În primul caz, medicii afirmă că dacă mama este stresată, fătul este supus din timpul vieţii intrauterine la diabet zaharat. Când şi cum se declanşează boala depinde de stilul de viaţă şi de grija faţă de propria persoană. În cel de-al doilea caz, medicii explică faptul că, după o perioadă lungă de timp în care organismul suferă de stres cronic şi depresie, celulele nervoase pot fi distruse. Consecinţele sunt pierderea discernământului şi a memoriei.

Cancerul, „ajutat” de stres
Cancerul, care este şi el din ce în ce mai frecvent întâlnit, este o altă afecţiune care are legătură cu stresul. Medicii ieşeni afirmă însă că stresul nu provoacă boala, dar o ajută să evolueze, astfel că nu este deloc de neglijat. „Cancerul are factori de risc foarte puternici precum fumatul, dieta sau chiar comportamentul sexual. Stresul este un factor ajutător, dar nu un factor declanşator. Impactul stresului determină o stare de imunosupresie, astfel că nu este de neglijat”, a explicat prof. dr. Lucian Miron, şeful Secţiei de Oncologie de la Institutul Regional de Oncologie Iaşi. Studiile arată, spre exemplu, că incidenţa cancerului la sân, este mult mai mare printre femeile care locuiesc sau lucrează în mediu stresant sau poluat.

Cum combaţi stresul
Cea mai bună modalitate de a combate stresul este împărtăşirea experienţelor cu ceilalţi, iar cele mai bune rezultate sunt obţinute dacă la discuţie participă persoane care au trecut prin aceleaşi experienţe, au arătat cercetătorii de la Universitatea din California, în cadrul unui studiu. Acest lucru se întâmplă deoarece împărtăşirea unei experienţe generatoare de stres cu o persoană aflată în aceeaşi stare emoţională „îi ajută pe oameni să se protejeze de stresul care, în general, însoţeşte experienţa tulburătoare”, se afirmă în studiu.
Psihologii noştri spun că pentru a alunga stresul este important sa facem sport, iar dacă acest lucru nu ne este permis de timp, ar fi bine măcar să mergem pe jos cât de mult se poate. Totodată, este nevoie ca oamenii să accepte şi că lucrurile pot merge prost, să evite activităţile care pot întreţine starea negativă şi să se înconjoare de oameni pozitivi şi care le oferă sprijin. Eva TRANDAFIR

Remedii naturiste antistres
Pentru restabilirea echilibrului emoţional şi normalizarea stării de spirit atunci când o persoană se confruntă cu perioade de stres cronic, sunt recomandate roiniţa, valeriana, talpa-gâştei, hameiul şi păducelul. Roiniţa ajută la îmbunătăţirea stării de spirit, are efect sedativ şi antidepresiv şi constituie o sursă naturală de vitamina C, valeriana este renumită pentru proprietatea de a relaxa sistemul nervos central, ajută la o adormire rapidă şi la un somn profund în timpul nopţii, talpa-gâştei susţine activitatea sistemului nervos, stabilizează emoţiile reducând neliniştea, teama, nervozitatea şi are acţiune analgezică şi antispasmolitică, păducelul contribuie la scăderea tensiunii arteriale şi a palpitaţiilor, protejează inima şi sistemul cardiovascular în situaţii de stres, este dovedit ca tonic cardiac şi susţine circulaţia sangvină la nivelul creierului. Hameiul ajută la dobândirea unui somn odihnitor, are acţiune calmantă, analgezică şi constituie o bună sursă de vitamine din grupul B şi E.