Industria, cea mai semnificativă activitate din România

 

Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,7% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (35%), Cehia (29,2%), Slovenia (27%), Polonia (24,7%), Slovacia (24,5%), Germania (24,3%) şi România (24,1%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut "comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare" (19,7% în UE, 20,1% în România), urmate de "Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială" (18,7% în UE, 15% în România), "Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice" (11,4% în UE, 8,7% în România), "Activităţi imobiliare" (10,8% în UE, 8% în România), "Construcţii" (5,3% în UE, 7,1% în România), "Agricultură, silvicultură şi pescuit" (1,6% în UE, 4,5% în România), "Informaţii şi comunicaţii" (5,4% în UE, 6,1% în România), "Finanţe şi asigurări" (4,7% în UE, 2,7% în România), "Artă şi activităţi de recreere" (3,4% în UE, 3,7% în România).

 

Deşi "Industria" a continuat să reprezinte anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, în ultimele două decenii s-a înregistrat un declin semnificativ (de la 22,6% în 1999 la 19,7% în 2019; minus 2,9 puncte procentuale). De asemenea, în ultimele două decenii s-a înregistrat o scădere importantă şi în "Agricultură, silvicultură şi pescuit" (minus 0,7 pp), "Finanţe şi asigurări" (minus 0,4 pp), "Construcţii" (minus 0,3 pp), "Artă şi activităţi de recreere" (minus 0,2 pp) şi s-a menţinut stabil sectorul "comerţ en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare".

 

În schimb, s-au înregistrat creşteri pe segmentele "Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice" (de la 9,4% în 1999 la 11,4% în 2019, două pp), "Activităţi imobiliare" (de la 9,6% în 1999 la 10,8% în 2019, 1,2 pp), "Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială" (0,7 pp) "Informaţii şi comunicaţii" (0,6 pp).

 

În 13 state membre ale UE, "Comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare" au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,4% din total valoarea totală brută adăugată), Grecia (27,6%), Polonia (26%), Cipru (25,3%), Letonia (24,8%) şi Portugalia (24,5%).

 

"Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială" a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (21,9%), Belgia şi Suedia (ambele cu 21,3%), Olanda (21,1%) şi Danemarca (20,8%).

 

De asemenea, Luxemburg a fost singurul stat membru unde sectorul "Finanţe şi asigurări" a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică, generând 26,8% din valoarea totală brută adăugată.