Alegeri cu final anticipat și urmări previzibile
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Cu o asemenea clasă politică, dar, mai ales, cu așa campanie electorală „leșinată”, oricine putea deveni un Nostradamus contemporan, profețind, cu mult timp înainte, rezultatele celor două rânduri de alegeri, desfășurate pe 9 iunie. Sus-semnatarul nu face excepție, încât ar fi putut, pentru scrierea rândurilor de astăzi, să dea doar copy-paste la editorialele publicate la începutul săptămânii trecute. Dar situația rezultată în urma celor două scrutine merită comentarii, sublinieri și nuanțări...
Prima prognoză pe care o făceam se referea la prezență, pe care o anticipam apropiată de cea înregistrată la alegerile anterioare; la europarlamentare a fost de 52,42 (49,02 în 2019), iar la locale – 50,02 (46,02). Lăudabilă participarea sporită, reproșabil interesul mai mic pentru locale.
Vedeam clasamentul la europarlamentare având în frunte Alianța PSD-PNL, cu peste 45% (a luat 54), urmată de Alianța Dreapta Unită, cu circa 15% (a luat doar 8) și AUR, cu aproximativ 14% (a luat 15).
Prognozam că alegerile locale urmau să fie câștigate de PSD, cu circa 30% (a obținut 33,01), urmat de PNL, cu 25% (a luat 26,52), ADU, cu 15% ( a luat doar 9,82) și AUR, 14 la sută (a luat 10,48). Previziunile privind obținerea de victorii privind numărul de consilii județe au fost depășite de către PSD cu 3. În cele mai multe orașe mari (inclusiv la București, Bacău, Timișoara) au fost realeși primarii în funcții, la fel consemnându-se și în cazul președinților de consilii județene. Surprize doar la CJ din Suceava, Timiș și Prahova, precum și la primăriile din Ploiești, Piatra Neamț și Suceava.
La Iași, așa cum profețeam, Costel Alexe și Mihai Chirica au fost reconfirmați, fără prea mari emoții, în funcțiile de președinte al CJ, respectiv de primar al municipiului. Continuitatea în proiecte este garantată.
Chiar dacă cele două partide aflate la guvernare, cel social-democrat și cel liberal, pot fi mulțumite de rezultate și oarecum liniștite privind șansele la alegerile parlamentare, de notat două aspecte generatoare de meditație.
PSD a obținut, la locale, rezultate mai bune decât acum 4 ani, când lua 30,34%, dar sub cele din 2016, când înregistra 37,58. Iar PNL se situează sub nivelul procentelor din 2020 (32,32) și 2016 (30,64).
Pe de altă parte, între scorurile cumulate ale celor două partide se înregistrează o diferență de peste 10 procente între votul politic (cel de la locale), unde cele două formațiuni au candidat, în majoritatea covârșitoare a situațiilor, pe liste separate, și cel de la europarlamentare, unde au fost liste comune.
O gândire superficială ar îndemna, în ceea ce privește prezidențialele și parlamentarele, tot spre „separatism”; însă dacă această gândire ar fi pusă în practică, rezultatele ar fi unele cu totul nedorite, plus că s-ar crea tensiuni între cele două partide, care ar putea escalada până la dizolvarea alianței.
Întru stabilitatea, predictibilitatea și progresul țării, pentru o perioadă de cel puțin patru ani – care sunt cu mult mai importante decât obiective fanteziste ale unor politicieni -, de dorit ar fi ca alianța să se întărească și mai mult. Pentru constituirea unei majorități parlamentare confortabile. Dar mai ales pentru rezolvarea spinoasei probleme a alegerilor din septembrie, prin desemnarea unui candidat unic (și rezultatul PSD, dar și unele calități îl recomandă pe Marcel Ciolacu), sau prin participarea cu un binom pentru președinție și șefia guvernului.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau