Ieşenii par dezinteresaţi de problemele oraşului lor

 

Dorian OBREJA  

Ca să nu fie discuţii : nu doar ieşenii parcă ar fi neinteresaţi de localitatea lor, dar, cum pielea e mai aproape decât cămaşa, abordez subiectul prin prisma locuitorilor urbei pe pe Bahlui - mă refer la oraşul celor şapte coline, desigur, nedorind să semăn confuzii, dat fiind că râul amintit străbate şi Hârlăul.

Nu este o percepţie falsă şi nici o afirmaţie răuvoitoare sau tendenţioasă, făcută „cu bătaie” la anumite zone/anumite personaje.

Spre a demonstra aceasta, dau două exemple.

În decembrie 2020, la cele mai recente alegeri legislative, pe întreaga ţară s-a înregistrat o prezenţă la urme cu puţin peste 31 la sută, cea mai mică din ultimele trei decenii. Iaşul a reuşit o „performanţă” şi mai mare: dintre cei cu drept de vot de aici, s-au deranjat pentru a pune ştampila doar aproape 27 la sută, ceea ce echivalează cu un record istoric negativ – cel mai mare absenteism din aceeaşi perioadă de referinţă.

Dintre cele patru pagini pe care le am pe un cont de socializare, cea dedicată problemelor politice şi sociale are cei mai puţini fani şi cele mai puţine reacţii, deşi subiectele tratate, spun eu, cu experienţa pe care o am, ar putea interesa mult mai multă lume. Dar nu de asta mă plâng – ba chiar mă bucur că mulţi oameni rămân ataşaţi de cultură, însă nu pot rămâne indiferent la neimplicare şi la întârzierile tot mai costisitoare în coagularea unei veritabile societăţi civile....

Cei care mă citesc de mai multă vreme ştiu că sunt zgârcit cu laudele ; de această dată, trebuie să fac o excepţie, evidenţiind iniţiativa municipalităţii de a organiza o consultare publică asupra proiectului bugetului Iaşului pe 2021 (s-ar putea spune că e cam târziu, dar vedeţi că, atunci când e vorba de buget, nici la nivel central lucrurile nu stau aşa cum ar trebui).

În sinteză, la finele primei decade a acestei luni, a fost lansată o invitaţie tuturor ieşenilor, pentru ca aceştia să-şi exprime opiniile, să sugereze priorităţile, să reliefeze problemele – urmând ca între edili şi locuitori să se încerce realizarea unui adevărat parteneriat. În paranteză fie spus, eu demult visez la aplicarea, şi la noi, a sistemului elveţian de referendumuri, prin care populaţia, iar nu reprezentanţii acesteia, decide în diferite chestiuni de interes...

Partea mai puţin bună constă în aceea că, la un prim bilanţ, s-au contabilizat 175 de formulare completate în format clasic şi aproape 300 pe internet. Raportând la perioada scursă de la lansarea propunerii, dar şi la numărul locuitorilor (tinzând către 400.000) mi se pare foarte puţin.

Iată de ce cred că ar trebui luate măsuri ca o iniţiavă bună să aibă rezultate pe măsură. În primul rând, este nevoie de o mediatizare mult mai susţinută a consultării. Apoi, numărul celor la care ajung formularele trebuie să fie egal dacă nu cu acela al tuturor locuitorilor, cel puţin cu al majorităţii. Şi aici ar putea fi implicate asociaţiile de proprietari/locatari, s-ar putea apela şi la voluntari. De asemenea, cred că ar trebui prelungit termenul consultării - desigur, şi funcţie de când trebuie votat bugetul, şi, plecând de aici, iniţiative similare pot fi materializate cu mai multe luni înainte. În fine, ar urma o ierarhizare şi prioritizare a propunerilor (atenţie şi la respectarea principiului majorităţii), şi trecerea acestora prin filtrul unor specialişti în diverse domenii. În măsura în care se va ţine cont de aceste păreri – în fond, şi jurnaliştii pot fi consultaţi...- acţiunea va putea avea sau nu succesul scontat, dar, mai ales, dorit de cei care iubesc Iaşul cu adevărat şi le pasă sincer de viitorul lui.