Interesul personal/de partid, peste cel al poporului?

 Dorian OBREJA

Cum pot fi considerate/taxate diferite acțiuni ale politicienilor mioritici dacă este să le privim prin „lupa” eticii? Până la niște eventuale răspunsuri, aș releva că politicienii băștinași au dus ipocrizia pe culmi vizavi de etică, legiferând un cod de conduită a personalului din autoritățile și instituțiile publice, atenție!, cu excepția persoanelor alese sau numite politic! În practică, lucrurile s-au întâmplat exact ca într-o binecunoscută fabulă despre (in)egalitate...

Printre altele, în codul menționat se subliniază ”îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal”. Prevedere valabilă, aduc aminte, doar până la un anume nivel – nu și în vârful piramidei politice. Ceea ce va rezulta și din exemplele ce urmează.

Un personaj care ar putea fi supranumit „croitorașul cel viteaz” (care ucisese, accidental, șapte muște,  și își brodase pe veșmânt deviza „7 dintr-o lovitură”, fără a preciza nimic despre victime) recurge la un truc, pasând responsabilitatea, pentru a-i da greutate, pe umerii țării, declarând, inițial, că ”România și-a anunțat aliații din NATO că îl propune pe K.I. în funcția de secretar general al Alianței„. Nu țin minte ca în România să fi fost un referendum pe această temă. Drept care, și în urma lipsei oricărui sprijin extern, și a bășcăliei din țară, au urmat 3 penibili pași înapoi: 1. „Îmi asum această candidatură în numele României...”; 2. „Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Șansele mele sunt rezonabile”; 3. „Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din NATO asupra retragerii candidaturii sale”. Dincolo de ridicolul telenovelei, e un exemplu în care interesul personal a primat în fața aceluia general (aplicat  fie la NATO, fie la România).  

Pe 7 mai, a.c., imediat după ieșirea din Biroul Oval, unde ascultase, printre altele, solicitarea (probabil adevăratul motiv al convocării intempestive la Casa Albă) lui Biden ca România să doneze  un sistem Patriot (singurul operațional!!!) Ucrainei, același personaj formula aproape un refuz: ”...trebuie să discut acasă, în CSAT, să vedem ce putem să oferim și ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”. Pe 20 iunie, CSAT (condus de același personaj) decidea donarea (deși raportul ministerului de resort era negativ), condiționând cu negocieri pentru obținerea unui sistem similar  - deși ar fi fost normal ca ordinea acțiunilor să fie inversă!

În noiembrie 2021, social-democrații și liberalii își uneau forțele în Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, devenită apou Coaliția Națională pentru România (înregistrată la BEC drept Alianța PSD-PNL). Toate bune și frumoase, guvernându-se conform rotativei, ba chiar rezultând candidaturi pe aceeași listă – la europarlamentare. În seara zilei de 9 iunie (când se aflau primele rezultate) apar primele fisuri. S-ar părea că tot mai multe voci ale unuia din partide ar dori disocierea de „monstruoasa coaliție”, neapărat un președinte de dreapta (deși aceasta a condus 24 de ani din 34), și schimbarea datei alegerilor prezidențiale  - fie pentru favorizarea propriului candidat, fie a altuia, prezentat ca independent, menit să încurce lucrurile, calificat cândva drept „prostănac”. Incalificabil. Și, mai ales, intolerabil.

În mod incontestabil, și aleșii/numiții politic trebuie să aibă un cod de conduită!