Ruşii au Matrioşka, noi avem Matrioşkla...US!
Dimensiune font:
Dorian Obreja
Matrioşka (pentru cei care nu ştiu sau au uitat...) este o jucărie rusească din lemn, o păpuşă foarte viu colorată, goală în interior, acolo unde sunt alte păpuşi, identice ca formă, dar tot mai mici ca dimensiuni. Se spune despre această păpuşă că ar fi apărut prima dată (inspirată fiind din ouăle pictate cu prilejul Paştelui), prin colaborarea dintre un pictor, Serghei Maliutin, care ţinea în mână un ou de lmn pictat şi o jucărie japoneză, inspirându-i ideea, care avea să fie materializată prin sculptarea ei în lemn de către strungarul V, Zvezdocikin şi, apoi, pictată tot de către Serghei.
OK, aici ne despărţim de paginile dedicate păpuşii ruseşti şi, rămânând în domeniul istoriei, trecem la cele despre Palatul Cotroceni (din Bucureşti, România, ca să nu fie vreo confuzie).
Pe dealul cu acest nume existau, mai demult, case domneşti şi o mănăstire. La începutul domniei sale, Carol I primeşte (cadou, desigur, potrivit, că doar nu avea să stea la hotel...), respectiva proprietate cu destinaţia de reşedinţă de vară. Fără a sta prea mult pe gânduri, personajul amintit decide construirea unui palat, în incinta proprietăţu („în folosinţa moştenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reşedinţă oficială în Bucureşti”. Şi, având norocul să nu dea peste vreun meşter Manole (ori fi fost importaţi constructori din Germania, cine ştie...), visul celui aflat pe tron s-a îndeplinit destul de repede, în vreo doi ani, după care ceea ce a rezultat a servit ca reşedinţă regală din 1896 până în 1949.
După anul amintit la urmă şi până în 1976 (cifra şase e un semn simbolic asupra construcţiei, reşedinţa a devenit Palat al Pionierilor şi Copiilor, a fost afectată de cutremurul din 1977, renovată aproape un deceniu şi pregătită pentru a deveni reşedinţa primului cuplu prezidenţial din istoria României, care, însă, nu a mai avut suficient timp pentru a se instala acolo temeinic, preferând să rămână în reşedinţa din Primăverii.
Imediat după schimbarea de cadre din decembrie 1989, Palatul Cotroceni a devenit reşedinţa oficială a celor care au fost, pe parcursul perioadei trecute de atunci, preşedinţi ri României, că doar mania grandorii şi trufia se manifestă nu doar la monarhi, ci şi la preşedinţi, mai ales când aceştia dn urmă au senzaţia că, folosindu-se de locurile/lucrurile unor regi, împrimută ceva din nobleţe sau aristocraţie.
Opinia mea e că mai bine ar fi fost ca Palatul Cotroceni să recapete destinaţia dată în 1949. Asta pentru că România (mai exact, românii) nu a avut „mână bună” în a-şi alege preşedinţii. Primul de după revoluţie a fost singurul din fostul lagăr socialist care provenea din nomenclatura comunistă, al doilea s-a dovedit a fi slab, s-a declarat scârbit şi s-a lăsat învins de sistem.
Următorul a fost sinistru (nu degeaba comparat cu personajul Gollum, din seria de filme „Stăpânul inelelor”), şi cu, şi fără şuviţă. Să ne aducem aminte doar secvenţa din mai 2010, când anunţa ţăierea salariilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 la sută, măsură care nu avea nicio raţiune şi a nenorocit, pe termen lung, milioane de români. Poate că, în februarie 2022, când e programat termenul unui proces ce-l priveşte, justiţia pământească îl va pedepsi, că până ce o va face aia divină mai este...
S-a nădăjduit că, după deceniul de coşmar petrecut cu un asemenea ins într-o asemenea poziţie, vom avea mai mult noroc. Da de unde! Dacă facem un inventar al lucrurilor petrecute – pe scena politică şi în societatea românească - din decembrie 2014 până astăzi, bilanţul e unul negativ şi trist.
Sub o aparentă prestanţă, o închipuită rigoare teutonă şi un zîmbet fals, ne dăm seama că avem de a face tot cu o păpuşă: în care se ascunde deţinătorul anterior al funcţiei (ceea ce face ca sunistrul să devină odios). Păpuşă care nu mai are nimic de a face cu ceva rusesc, ascultând preţioasele indicaţii marca U.E. şi, mai ales, U.S.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau