Prefectul Marian Şerbescu: „Numeroase comune se confruntă cu un exod al tinerilor”

În cadrul unui interviu acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, prefectul Marian Şerbescu a vorbit despre problemele apăsătoare ale judeţului Iaşi, cum ar starea agriculturii, relaţia cu cetăţenii şi autorităţile locale, dar şi despre provocările tinerilor în societatea actuală * Marian Şerbescu a dezvăluit cum au fost pentru el anii de liceu, când a mers ultima oară cu trenul şi cum a aflat că urmează să fie numit prefect de Iaşi

 

- Aţi promis la începutul mandatului că veţi pune mult accent pe relaţia cu cetăţeanul şi autorităţile locale, prin audienţe în teritoriu. Unde vă deplasaţi în perioada următoare şi ce vă semnalează cetăţenii?

- Încă de la începutul mandatului de prefect, mi-am propus o nouă abordare a instituţiei în ceea ce priveşte relaţia cu reprezentanţii autorităţilor locale, dar şi cu locuitorii judeţului Iaşi. În acest sens, am luat deja câteva decizii care vor fi puse în practică din această săptămână. Astfel, joi, 11 mai, voi susţine audienţe în teritoriu, la Paşcani. Am ales acest municipiu şi comunele din jur pentru că din această zonă ne parvin destul de multe petiţii, în special legate de probleme de fond funciar. După audienţe, voi avea o întâlnire cu primarii a 11 unităţi administrativ teritoriale, pentru a afla direct de la ei problemele cu care se confruntă, dar şi pentru a discuta despre proiectele pe care le implementează în această perioadă. Voi fi însoţit şi de reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate. Astfel de audienţe zonale, urmate de întâlniri cu autorităţile locale, vor avea loc în toate zonele judeţului, în perioada următoare.

- Anual, agricultura locală este lovită de fenomene meteo extreme, fie grindină, fie secetă, provocări ce îl depăşesc pe agricultorul de rând. Ce măsuri are la dispoziţie judeţul Iaşi pentru protejarea agriculturii locale?

- Pot să vă spun că agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul Guvernului pe care îl reprezint. Fermierii, agricultorii, vor avea o uşă mereu deschisă la Instituţia Prefectului. În ceea ce priveşte sistemul de irigaţii, se doreşte refacerea şi extinderea acestuia. Printre măsurile cuprinse în programul de guvernare se numără apă gratuită până la staţia de punere sub presiune, reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune, pentru circa două milioane de hectare.

- Cum se va desfăşura acest program?

- Programul se va desfăşura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigaţii. Astfel, în prima etapă, 2017 - 2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafaţă de 1,3 milioane hectare; în a doua etapă, 2018 - 2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deservind o suprafaţă de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019 - 2020 vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafaţă de 190 mii hectare. Proiectele au fost incluse în strategia naţională pe următorii cinci ani şi vizează amenajarea de irigaţii la Tabăra - Trifeşti - Sculeni (17.258 ha), Ţigănaşi - Perieni (3.368 ha) şi Sculeni - Ţuţora - Gorban (21.009 ha). Investiţiile vor cuprinde infrastructura principală de irigaţii, respectiv staţii de pompare, staţii de repompare şi construcţii hidrotehnice.

- Urmează o vară grea pentru agricultura locală?

- Ne aşteptăm la o vară grea, cu fenomene meteo extreme. În iulie se aşteaptă perioade de caniculă, cu precipitaţii clar deficitare. Cu atât mai necesară este asocierea fermierilor în vederea extinderii sistemelor de irigaţii actuale şi a înfiinţării unora noi. Intenţionăm organizarea unor întâlniri cu fermierii, parlamentarii ieşeni şi responsabilii instituţiilor cu atribuţii în domeniul agricol, pentru a putea stabili un set de măsuri necesare, care să poată constitui baza unor iniţiative legislative. Ne gândim, de exemplu, la posibilitatea iniţierii de către reprezentanţii ieşenilor în Parlament, a unei legi a creditului agricol. Dacă ne referim la culturile agricole, există un decalaj în timp între momentul aratului, când într-o fermă se înregistrează cheltuielile maxime şi recoltă, când apar veniturile. Un credit cu dobânzi şi condiţii speciale ar putea veni în sprijinul fermierilor pentru acoperirea cheltuielilor din acest interval. De altfel, programul de guvernare 2016-2020 include şi un sistem de credite garantate de stat în proporţie de 80%, cu dobândă mică, pentru fermieri.

 

- Am vorbit de sistemele de irigaţii, dar sunt zone în judeţ total lipsite de acest beneficiu. Ce soluţii au acei fermieri?

- Ar fi utilă gândirea unui sistem de sprijinire a fermierilor din zonele lipsite de sisteme de irigaţii, pentru perioadele de secetă. Este cunoscut faptul că firmele de asigurări nu încheie poliţe pentru acoperirea acestui risc, întrucât seceta este considerată aproape o certitudine în zona noastră, frecvenţa acestui fenomen fiind deosebit de ridicată. Programul de guvernare pentru mandatul 2016-2020 include, după cum se ştie, aplicarea unui impozit zero pentru terenul agricol lucrat, tractoare şi utilaje agricole, ca şi aplicarea unei TVA zero pentru materiile prime şi serviciile din agricultură. Se prevede şi acordarea a 10.000 de euro anual pentru 12.000 de fermieri care deţin peste 200 de capete de porcine şi 3.000 de euro anual pentru 40.000 de fermieri care exploatează cel puţin 1.000 mp de solarii cu tomate. Unele măsuri sunt deja implementate, cum este sprijinul pentru solarii sau în curs de implementare şi suntem convinşi că ele se vor dovedi a reprezenta un sprijin real pentru fermieri. Cei aflaţi în zonele lipsite de irigaţii se pot orienta către acele sectoare de acoperite de programele guvernamentale.

- Nu mulţi ştiu de prevederile Legii 15/2003, cu privire la terenurile cu folosinţă gratuită pentru tinerii cu vârsta până în 35 de ani. Au primăriile această obligaţie?

- Trebuie spus că legea acordă o posibilitate, nu impune o obligaţie. Din păcate, numeroase localităţi din judeţ nu dispun de suprafeţele necesare nici pentru retrocedarea tuturor fostelor proprietăţi funciare, darămite pentru a acorda astfel de loturi tinerilor. Instituţia noastră poate doar sprijini şi încuraja iniţiativele consiliilor locale în vederea acordării de loturi în folosinţă. Numeroase comune, cum ar fi Costeşti, Ion Neculce sau Româneşti, se confruntă cu un veritabil exod al tinerilor, iar posibilitatea de a-şi construi o locuinţă este una dintre metodele prin care tinerii pot fi încurajaţi să rămână. De altfel, iniţiative privind alocarea de loturi în folosinţă există deja, la Iaşi - în Moara de Vânt, la Paşcani - pe strada Morilor, la Bârnova sau Valea Lupului şi sperăm ca acest program să se bucure în final de succes.

- Una dintre problemele semnalate din direcţia sistemului medical este criza de sânge la Iaşi. Ce soluţii încurajează Instituţia Prefectului şi cum putem stimula ieşenii să doneze?

- În medie, la Iaşi donează sânge 50 de oameni în fiecare zi, mult sub necesarul spitalelor, iar crizele de sânge sunt destul de dese. O măsură care poate fi luată este, până la înfiinţarea unor centre locale de transfuzii, aducerea la Iaşi a potenţialilor donatori din judeţ, printr-o colaborare cu primăriile comunelor şi cu firmele de transport persoane. În străinătate există posibilitatea unei programări online pentru donare, direct pe site-ul centrului de transfuzii, ceea ce reduce foarte mult timpul alocat de donatori. Un donator ieşean preciza la un moment dat cum a decurs pentru el donarea de sânge. Ajuns la 7.00, a primit fişa de completat. La etaj, pentru donare, a urcat la 7.30. A trebuit să aştepte pentru a fi prezenţi mai mulţi donatori, pentru a fi fost consultaţi toţi odată. A intrat efectiv în boxa de donare la 9.10. Ieşeanul de care vorbesc a renunţat să mai doneze sânge şi a doua oară, pentru că nu voia să piardă iar două ore în aşteptare.

- Când aţi mers ultima oară cu trenul?

- Cred că acum şase-şapte ani am mers ultima dată, însă mergeam foarte des când eram student. Am fost atunci cu Săgeata albastră pe ruta Iaşi – Bucureşti şi au fost condiţii normale. Din păcate, nu pot să mă pronunţ pe condiţiile din alte tipuri de tren.

- S-a spus despre dumneavoastră că nu eraţi tocmai un elev model şi aţi avut nota scăzută la purtare...

- Aş spune că în anii copilăriei am fost un copil neastâmpărat, la fel ca şi alţi copii, dar respectul faţă de profesori a existat întotdeauna şi port un deosebit respect şi acum, la peste 20 de ani de la terminarea liceului, pentru toţi profesorii. Sunt mândru că am terminat liceul Costache Negruzzi.

- Cazurile de violenţă în şcoli încep să capete o amploare nedorită. Cine e vinovat?

- E mult de discutat pe tema violenţei în şcoli, având în vedere lucrurile care s-au întâmplat recent. Eu mizez pe educaţie şi pe cei şapte ani de acasă. Educaţia pe care o primeşti în familie trebuie să se îmbine cu cea primită în şcoală. Multe din problemele care apar le consider că sunt de percepţie.

- Înţelegem că aţi fost o variantă de prefect şi acum trei ani. Ce s-a întâmplat atunci şi cum aţi aflat acum că urmează să preluaţi frâiele Instituţiei Prefectului?

- Nu m-a sunat nimeni să-mi spună, dar primele semnale au apărut cu două - trei săptămâni înainte, când am aflat din presă că sunt potenţial candidat la funcţia de prefect. Faptul că am lucrat cinci ani în cadrul instituţiei a fost un mare avantaj care a contat în această decizie, pentru că ştiu şi cunosc problemele instituţiei în mod detaliat. Am fost o variantă şi la vremea în care a fost numit în funcţie domnul Dan Cârlan. Pe listă se mai aflau Cătălin Bulgariu şi Marian Bosianu, dar alegerea a fost ca prefect să fie domnul Dan Cârlan. Însă cred că aşa a fost mai bine, pentru că am avut de învăţat multe de la prefecţii alături de care am lucrat.

 

* * *

Prefectul Marian Şerbescu a absolvit studii superioare de licenţă în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, având calificarea de economist, iar masterul l-a absolvit la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” în disciplina Sisteme Informatice de Monitorizare a Mediului