LICEUL DE INFORMATICĂ „GRIGORE MOISIL” IAŞI

 

 

 

 

 

 

 

Frig, scorţişoară şi singurătate

 

... Ceaşca de ceai negru cu bergamot şi muzică ciudată în fundal. Frig. Nu ninge. Şi ciocolata cu scorţişoară… Mmm, scorţişoară... genială cu o carte veche cu miros de praf de bibliotecă; mi-ar plăcea să adorm cu un motan la picioare, care să-mi răstoarne ceaşca cu ceai...

Aţipesc în fotoliul imens. Vijelie, cerul se spulberă în milioane de cioburi semitransparente…

… Mă trezesc în toiul nopţii, cu ceaiul rece, motanul lipsă şi focul mocnind. Copacii lovesc în sticla îngheţată. Mi-e frică singură în noapte. Ştiu că trebuie să merg în bibliotecă, acolo e scăparea…

               Elena Druţă

               clasa a XII-a

 

 

 

 

 

 

 

Hei, tu!

 

 

Hei, tu... Te-am visat! Şi aseară şi în seara dinaintea celei de ieri aseară. Pe un colţ de hârtie îmi las amprenta sufletului. Apoi o mototolesc bine şi o ascund la pieptul tău. Noi am lăsat iubirea să ne lege cu un lanţ de sentimente şi să ne dea aripi diafane, care să ne ridice printre îngeri. Sufletele noastre sunt tot ce contează. Hei, tu! Te iubesc!

 

Andreea Grigorovici

 

clasa a XII-a

 

 

 

 

 

Năluciri de o clipă...

 Mi-am ridicat propria închisoare.

 Am ţinut discursuri pentru ca păianjenii să îmi dea sentinţa cea mai aspră.

În timpul detenţiei am ucis doi martori. Am primit, astfel, titlul de predicator eşuat asupra slăbiciunilor mele… asupra ta.

Mi-am imaginat un set de 163 de foi, un stilou şi o călimară cu cerneală. De ce nu alt stilou?

Mi-am imaginat o lampă, pe care am aprins-o cu chibrituri imaginare. Am început să ţes o pânză uriaşă, din care mi-am făcut o rochiţă turcoaz. Am îmbrăcat-o şi mi-am reluat aşteptarea. Am început să înţeleg... Te-am născocit ca să am ce aştepta…

 

Georgiana Poroşniuc

clasa  a XI-a

 

 

 

 

 

 

 

COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI IAŞI

 

 

 

 

 

CAD FRUNZE...

Cad frunze de dor, de şoapte, de mângâieri...

Trece-o zi de parcă trec o sută,

Se scurge timpul lent, în aşteptări

Cu aceleaşi vise scăldate-n amintiri

Şi nu îmi cruţă soarta neştiută.

 

Cad frunzele uitării acoperind trecutul,

Am cer senin în faţă şi doar furtuni mă cheamă

Şi îmi accept destinul cel schimbător ca vântul.

E doar acelaşi drum luându-şi altă formă

Când  frunzele căzute sunt frunze de aramă...

 

Ana Pîntea

 

clasa a XII-a C

 

 

 

 

 

 

 

VISE FURATE

Iubirea e ce poţi să faci,

Pentru vrăjmaş şi pentru frate.

Să rabzi, să suferi şi să taci,

Când ţi se face-o nedreptate.

E suflet de copil curat,

În care nu mocneşte ura

E locu-n care niciodat

Invidia nu-şi cerne zgura.

 Iubirea e bobocul bun,

Ce înfloreşte doar când moare,

E investiţia de-acum

Într-o recoltă viitoare.

Iubirea e ce poţi să dai...

Ce-aştepţi în schimb, e lăcomie.

Când dai, îţi strângi comori în rai,

Iar viaţa ta e-o poezie.

 

Cristina Ursache

 

clasa a XII-a D