Începe Săptămâna Luminată, în care Raiul este deschis. Semnificația fiecărei zile

Săptămâna Luminată este cea care urmează după Învierea lui Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită, deoarece întreaga creație renaște. În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată Raiul se deschide tuturor.

Potrivit creștin.ortodox, în vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.

„Să ne amintim că în noaptea Sfintelor Paști se sting în biserica toate luminile. Numai candelă de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă. Spațiul întunecos este chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Sau. Candelă aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad”.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De la Învierea Domnului și până la Rusalii nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cânta Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!“ și răspund: „Adevărat a înviat!”

În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cânta troparul „Hristos a înviat din morți…” (de trei ori) și stihurile Paștilor.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Luminată

Prima zi după Duminica Paștelui se numește Lunea Albă și este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul udatului şi al umblatului cu pască pentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie în Sfânta Miercuri din Săptămâna Luminată.Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor“ - asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă.

Joia Verde din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă, motiv pentru care Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Fântâniţa.

În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii.