Condițiile impuse de Austria, în cadrul întâlnirii decisive pentru aderarea României la Schengen

Deocamdată Gerhard Karner nu dorește să-și arate cărțile. Întâlnirea de vineri de la Budapesta a ministrului austriac de interne cu omologii săi din România și Bulgaria, Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov, urmează să fie totuși una decisivă: După doi ani, Austria își va anula vetoul împotriva aderării totale a celor două țări sud-est-europene. Ungaria, care până la sfârșitul anului în curs se mai află la conducerea Consiliului UE, a introdus deja acest subiect pe ordinea de zi a întrunirii Consiliului miniștrilor de interne din 12 decembrie, când decizia urmează să fie pecetluită în unanimitate.

În orice caz, barierele de la punctele de control de la frontierele României vor putea fi ridicate abia după câteva luni, deoarece mai este nevoie de implementarea unor programe software speciale. După cum a afirmat recent primul ministru român Marcel Ciolacu, "se așteaptă ca România să devină cu siguranță în 2025, până la Paștele viitor, membru cu drepturi depline al spațiului Schengen".

Pachetul cerut de Austria

Karner cere din partea Bucureștiului și Sofiei "un pachet de măsuri clare și durabile" care să se refere la pașii pentru întărirea protecției frontierelor exterioare și combaterea traficului de imigranți. În trecut, guvernul de la Viena aducea drept argument pentru blocaj faptul că România și Bulgaria ar constitui o poartă de intrare pentru migrația ilegală în UE, deoarece protecția frontierelor respective nu este corespunzătoare. Însă în ultima vreme ministerul austriac de interne a venit cu un bilanț pozitiv: "există cu 62% mai puține cazuri la granița de est a Austriei. De asemenea și deportările conform sistemului Dublin funcționează mai bine.

Potrivit prevederilor din justiția UE, fiecare stat membru răspunde pentru locul unde azilantul a călcat pentru prima oară pe pământ european. În cazul sirienilor sau afganilor, este vorba adesea de state sud-est-europene: "Vetoul a fost și este important. Îngrijorările noastre sunt luate în serios", a spus Karner.

Ceva s-a mișcat și la Bruxelles: Bucureștiul și Sofia au primit împreună peste 130 milioane euro pentru a perfecționa paza de frontieră. De asemenea, Frontex vrea să-și mărească de trei ori forțele în Bulgaria, ceea ce înseamnă încă 1.000 de funcționari.

În primăvară s-a încheiat o înțelegere privind renunțarea la controalele aeriene de la frontiere - "Air Schengen". Cu toate acestea numărul mare de muncitori care lucrează periodic în Austria este supus în continuare controalelor la frontierele mai importante.