162 dosare pe rol, doar 19 sentinţe - Drogurile, o nebuloasă totală pentru autorităţi

* poliţiştii şi procurorii DIICOT lucrează intens şi mult la un dosar * filaje, interceptări ambientale ale conversaţiilor, agenţi sub acoperire * se cheltuiesc mulţi bani şi se alocă mult timp * în marea lor majoritate, capturile de stupefiante au fost în cantităţi minore * este principalul motiv pentru care magistraţii dau pedepse blânde

Problema drogurilor, mai precis, a consumului şi a traficului de stupefiante e un subiect vechi de discuţie, dar mereu de actualitate. Tot mai mulţi tineri şi de la vârste tot mai fragede capătă acest nărav cu consecinţe dintre cele mai dramatice. Poate şi de aceea, „consumul ilicit de droguri” este considerat infracţiune şi se pedepseşte conform Codului Penal.

Astfel, vorbim de trei infracţiuni diferite legate de acest subiect al substanţelor halucinogene. Că mai sunt, evident, „traficul de droguri” şi „traficul internaţional de droguri”.

În toate aceste speţe, poliţiştii şi procurorii DIICOT lucrează intens şi mult la un dosar. Până la finalizarea rechizitoriul pot trece chiar şi câţiva ani. Pentru că e vorba de filaje, interceptări ambientale ale conversaţiilor, folosirea de agenţi sub acoperire. Cam de fiecare dată, aceştia au cheltuit din fondurile speciale al DIICOT bani buni pentru a reuşi să se infiltreze în reţelele clandestine ce se ocupă cu aşa ceva.

Magistraţii s-au pronunţat doar în 12% dintre cazuri

Din păcate, foarte mult efort şi rezultate cam palide. Astfel, de la începutul anului şi până în clipa de faţă, pe rolul instanţelor ieşene au fost înregistrate 162 dosare privind drogurile. Consum ilicit, trafic şi trafic internaţional. Magistraţii s-au pronunţat doar în 12% din cazuri, adică s-au dat numai 19 condamnări. În rest, amânări, mereu alte termene de judecată, din diverse motive.

În ce priveşte sentinţele, 14 dintre inculpaţi au primit condamnări cu executare, cu 12 soarta a fost mai blândă, primind doar cu suspendare, iar unul dintre cei judecaţi anul acesta s-a ales numai cu o amendă penală în valoare de 6.000 lei. Totalizând, ies 27 de condamnaţi, nu bate cu numărul de sentinţe. N-am greşit la socoteală, explicaţia e simplă: au fost pe rol şi dosare cu câte doi sau trei inculpaţi.

Dintrei cei trimişi la puşcărie, cel mai mult a luat un cetăţean polonez (am relatat pe larg cazul său nu cum mult timp în urmă). Individul a primit şapte ani de închisoare în urma comiterii a două infracţiuni: trafic internaţional de droguri şi consum ilicit de droguri. El plecase cu o dubă din Polonia natală, având ca destinaţie Republica Moldova. Total neinspirat, în loc să tranziteze Ucraina, a trecut prin România, fiind oprit la vama Sculeni. Cei de-acolo observaseră comportamentul ciudat al polonezului, au trecut la un control amănunţit al vehiculului şi, în afara stupefiantelor destinate vânzării pe piaţa neagră de dincolo de Prut, vameşii au mai găsit, în torpedo şi pe scaunul din dreapta, câteva pachete de ţigări cu cannabis. Erau pentru consumul propriu al şoferului.

Urmează, în ordine descrescătoare, o pedeapsă de şase ani, cinci a câte cinci ani, una de patru ani şi două luni, patru a câte trei ani, două a doi ani şi şapte luni şi una de un an şi jumătate. Toţi cei care au primit condamnări mai dure se aflau în stare de recidivă postexecutorie. Unul dintre ei mai fusese condamnat, în ianuarie 2022, tot pentru acelaşi gen de fapte. Atunci, primise cu suspendare.

Cel care s-a ales cu patru ani şi două luni de petrecut după gratii este şi un narcoman îndârjit, a stat multă vreme la dezintoxicare.

Foarte ghinionist se poate considera D.L. Are trecut în cazier o condamnare cu amânare, din 2022, pentru o chestie chiar măruntă. Ameninţarea. Dar e recidivist şi va sta la „răcoare” în următorii doi ani şi şapte luni. La fel ca şi un basarabean ce a încercat să introducă nişte cannabis în România, dar a fost prins la vamă.

Lista celor ce au primit cu executare se încheie cu un tânăr ieşean, ce ar trebui să mulţumească judecătorilor pentru că i-au dat numai un an şi jumătate.

Un dosar de două volume pentru o condamnare cu suspendare

Scriam, ceva mai sus, că din cele 19 dosare în care magistraţii ieşeni au dat sentinţa în acest an, în 12 cazuri a fost vorba de pedepse cu suspendare. Două dintre acestea cam frizează absurdul. În primul dintre ele, ancheta celor de la DIICOT a fost atât de meticuloasă, încât redactarea rechizitoriului n-a încăput într-un singur volum. Au trebuit două. Muncă în zadar, inculpatul e liber şi acum. Celălalt a traficat la greu, a avut peste 60 de clienţi, dar, fiind vorba de cantităţi mici, de ordinul gramelor, a scăpat şi el de gratii.

Cel mai fericit dintre toţi se poate considera ieşeanul C.M., care a primit doar o amendă penală în valoare de 6.000 lei. O plăteşte şi cazierul îi rămâne curat. Are de unde.

 

***

În concluzie, subiectul „droguri” reprezintă încă o nebuloasă pentru autorităţi. Fie că e vorba de consum propriu, de vânzare la colţ de stradă ori prin cluburi, fie că vorbim de trafic internaţional. Persistă, de ani buni, o disproporţie vădită între pedepsele stabilite de către legiuitor şi efortul depus de investigatori (am inclus aici şi pe cel financiar).

Miza e derizorie, capturi ce se cifrează la câteva zeci de grame, maxim kilorgrame. La Iaşi n-au ajuns încă vapoare burduşite cu cocaină. Nici măcar nişte amărâte de TIR-uri încărcate cu aşa ceva ori cu produse ce dau efecte similare. Marcel FLUERARU