„Avem credința că putem schimba realitățile sociale prin hotărârile pe care le pronunțăm”

* dialog cu Costică CIOCAN, judecător la Judecătoria Iași

- Domnule judecător, o întrebare de bun venit: se face sau se îndură justiție, în ziua de astăzi?

- Este greu de spus... Instanțele au rolul de a soluționa cauzele cu care sunt învestite. Păstrăm proporționalitatea, aplicăm legea, nu numai în litera, ci și în spiritul ei, încercăm să readucem echilibrul în societate, atât cât se poate. Nu știu cum se vede din exterior ceea ce facem, cât de facil este să vedem cu adevărat imaginea justiției, dar, cu siguranță, sunt multe aspecte de îmbunătățit și la nivel instituțional, și la nivel legislativ, dar este foarte important pentru public, pentru cetățeni să înțeleagă faptul că judecătorii aplică legea și o aplică așa cum este. Nici nu o pot modifica, nici nu o pot adapta atunci când consideră că poate nu satisface cel mai bine interesele persoanelor implicate. Continuăm activitatea în condițiile pe care le avem și avem credința că putem schimba realitățile sociale prin hotărârile pe care le pronunțăm.

 

„A devenit din ce în ce mai periculos să circuli pe drumurile publice din Iași, fie că ești pieton, fie că ești conducător auto. Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care șoferii circulă sub influența băuturilor alcoolice și sunt alcoolemii foarte mari, iar consecințele sunt nefaste”.

 

- Ați adus în discuție noțiunea de eficiență... Se poate ști cu exactitate cât de eficient este un sistem judicar? Ce-am putea spune despre cel de la Judecătoria Iași, de exemplu?

- La Judecătoria Iași avem un volum ridicat de muncă, iar anul trecut instituția s-a situat pe locul patru la nivel național, ca volum de activitate. Predomină cauzele civile, avem cauze  penale, iar cu această ocazie aș aduce în atenție specificul infracțiunilor pe care le judecăm cu precădere: infracțiuni rutiere, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, conducerea cu permisul suspendat sau fără permis, părăsirea locului accidentului, ștergerea urmelor accidentului... Aș aduce în discuție și proiectul pe care-l desfășurăm la nivelul Judecătoriei Iași, în cadrul căruia am avut întâlniri, dezbateri despre fenomenul acesta infracțional și cum putem să-l prevenim printr-o cât mai bună informare.

- S-a recuperat greu decalajul produs de pandemie, dar, văd și eu avizierele de la intrarea în sălile de judecată, sistemul a ajuns practic în pragul colapsului din pricini funciare sau, mai nou, cum spuneți și dumneavoastră, din cauza celor care nu respectă regulile de trafic. Ce impact au toate acestea asupra sistemului de justiție?

- Impactul este unul major. Constatăm, din ce în ce mai mult, că persoanele au o disponibilitate din ce în ce mai redusă de a-și soluționa conflictele pe cale amiabilă, vedem de foarte multe ori faptul că părțile - reclamanți, pârâți, sau chiar subiecții procesuali din cauzele penale - discută pentru prima dată într-o sală de judecată, ceea ce, consider eu, este greșit. S-a încercat, la un moment dat, în ceea ce privește cauzele civile, să se stipuleze obligația de a parcurge procedura de informare în cadrul medierii, pentru că multe cauze, multe pricini ajung în fața instanțelor de judecată fără ca părțile să se fi consultat, să vadă dacă există posibilitatea de împăcare. Procedurile judiciare presupun atât avantaje, cât și dezavantaje. Dezavantajele sunt evidente... Dacă persoanele au discuții, personal - în cazul în care nivelul conflictual nu este foarte ridicat, sau prin apărători, prin avocați, care pot media, pot gestiona în jurul conflictului civil sau penal, în jurul diferendului, se pot găsi soluții cât mai acceptabile pentru ambele părți.

- Cât privește fenomenul infracțional...

- Vedem - și trebuie să o spunem foarte clar și fără să ne ascundem - că a devenit din ce în ce mai periculos să circuli pe drumurile publice din Iași, fie că ești pieton, fie că ești conducător auto. Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care șoferii circulă sub influența băuturilor alcoolice și sunt alcoolemii foarte mari: 2 la mie, 3 la mie, 3,50 la mie, prag de comă alcoolică, iar consecințele sunt nefaste: accidente rutiere soldate cu victime omenești și pagube, destine frânte...

 

„Avem această problemă, nu doar problema violenței în familie, care este una importantă, ci și problema alcoolismului. Se consumă băuturi alcoolice din ce în ce mai mult băuturi alcoolice sau alte substanțe, dar în același timp consumatorul dorește să conducă, dorește să se deplaseze spre locul de muncă, pre casă, la cumpărături și nu poate disocia aceste două activități”.

 

- Cine se face, totuși vinovat, cine greșește în perpetuarea acestei situații?

- Cred că trebuie analizat fenomenul în profunzime. Nu este doar rolul judecătorilor, al procurorilor sau al avocaților, ci și al sociologilor, al psihologilor, al preoților. Vedem că în România, în Moldova, avem această problemă, nu doar problema violenței în familie, care este una importantă, ci și problema alcoolismului. Se consumă băuturi alcoolice din ce în ce mai mult, se consumă în timpul liber, se consumă la locul de muncă băuturi alcoolice sau alte substanțe, dar în același timp consumatorul dorește să conducă, dorește să se deplaseze spre locul de muncă, pre casă, la cumpărături și nu poate disocia aceste două activități. Noi am dorit, prin campania de informare desfășurată la Judecătorie să informăm conducătorii auto despre periculozitatea deosebită a acestor fapte, pentru că la nivel cultural, să recunoaștem, există o doză de acceptare a consumului de băuturi alcoolice...  Iar consecințele sunt dezastruoase. Nimeni nu poate nu poate vindeca durerea celor rămași, a familiei unei persoanei ucise într-un accident auto sau, ferească Dumnezeu!, a persoanelor care după un accident rutier rămân cu un handicap, își pierd capacitatea de a se deplasa, își pierd capacitatea de a se autoîngriji. Iar asta deoarece, într-o după-amiază, ai hotărât să mergi la o terasă împreună cu prietenii și ai considerat că este acceptabil să consumi alcool și de la terasă să te deplasezi spre casă, 3  sau 5 km și s-a întâmplat accidentul rutier. Nu ai prevăzut asta, ai crezut că nu vei fi prins...

- Spuneați că infracțiunile rutiere tind să devină o obișnuință alarmantă. Unde ar trebui să se aprindă senzorul acesta al alertei instituționale?

- Cred că și la nivel instituțional există interes. Dar cel mai important, din punctul meu de vedere, este procesul de educare, să insistăm asupra, asupra informării, pentru că mai bine este a preveni decât a pedepsi! Dacă o persoană se află sub influența băuturilor alcoolice, ignoră totală regulile de circulație, merge cu viteze de neimaginat pentru localități, cu 120, cu 150 km/oră prin oraș, conduc autovehicule care sunt efectiv arme ale morții. Sunt atâtea surse de pericol pe care le întâlnim și la nivel național și la nivel internațional și noi ce facem într o comunitate cum este cea Iașului? Ne punem în pericol viețiile unii altora prin niște fapte pe care ar trebui să le eliminăm și cred că putem face acest lucru.

- Sunt și multe cazuri de șoferi care conduc Sub influența substanțelor psihoactive...

- Consumul de stupefiante este interzis în România, trebuie să ținem cont de acest fapt. Sunt consecințe dezastruoase, le vedem la știri, în media... Faptele sunt sancționate cu închisoarea de la 1 la 5 ani și se observă această practică a instanțelor pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, se iau măsuri preventive dintre cele mai dure, cum ar fi arestul

preventiv, plasarea în stare de arest preventiv inițial, pentru o persoană de 30 de zile, ce poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecății menținută. Mai mult, practica instanțelor de judecată, a Judecătoriei și a Curții de Apel Iași este publică, poate fi accesată de cetățeni și vedem nu doar hotărâri judecătorești de condamnare cu suspendare executării pedepsei sub supraveghere, ci și hotărâri în care se condamnă inculpatul la pedeapsa închisorii cu executare efectivă.

- Care e proporția acestor cauze, a infracțiunilor rutiere, la nivelul Judecătoriei Iași?

- La nivelul Judecătoriei Iași predomină cauzele contra patrimoniului: furt, furt calificat, furt din mijloace de transport, furt din locuințe, tâlhării, apoi foarte multe cauze penale despre conducere sub influența băuturilor alcoolice, conducere fără permis, cu permisul suspendat, conducere de vehicule neînmatriculate,  părăsirea locului accidentului, iar numărul acestora este îngrijorător! Atunci când sunt înregistrate cauzele și atașăm fișa de cazier judiciar, vedem că persoanele inculpate sunt la primul contact cu legea penală.  Dar, dacă nu au fost implicați până la acea perioadă și nu a avut contact cu legea penală, de ce au ales să o facă tocmai printr-o astfel de faptă, care va rămâne în cazier? Consecințele de ordin personal și profesional sunt multe și putem observa familiile celor inculpați care vin în sălile de judecată - și aici cred că se pot schimba multe - cu  abordarea Ce a făcut? Nu a omorât pe nimeni, nu a dat în cap la nimeni, nu a furat, nu a tâlhărit, nu a produs accidente! Cum să îl țineți arestat? Cred că aici este miza, să schimbăm percepția publicului despre specificul infracțiunilor rutiere.

- Totuși, pedepsele s-au majorat în astfel de cauze, însă, surprinzător, numărul cauzelor continuă să crească.

- Din păcate, da, continuă să crească. Se pare că persoanele nu sunt descurajate de eventualitatea unei stări de detenție sau de arest preventiv, de aceea, așa cum am spus, cred că miza și marele pariu - dacă am putea să spunem așa - este să ne focusăm pe partea de prevenție, de informare, de a discuta cu cetățenii, cu conducătorii auto... Trebuie să o facem și avem această obligație de a discuta despre fenomenul infracțional reprezentat de infracțiunile rutiere, trebuie să-l analizăm în detaliu, în profunzime. Probabil că în mintea infractorului, atunci când consumă băuturi alcoolice, se urcă la volan și conduce, calculul lui, eronat, îi spune că își asumă să fie arestat, plasat în arest la domiciliu, gândește că poate va avea clemența instanței de judecată... Apoi vin în fața instanței și spun vă rog să mă plasați în stare de libertate pentru că am copii minori pe care trebuie să-i duc la școală, că sunt singurul întreținător al familiei, am persoane îngrijire, părinți bolnavi, copii, îmi voi pierde locul de muncă... Și ne punem întrebarea, ca judecători, ca procurori: de ce toate aceste elemente care sunt aduse în discuție și puse în fața instanței de judecată nu au constituit factori determinanți pentru că inculpatul să nu ia această decizie de a conduce sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe?

 

„Sunt multe formalități, un hățiș al legilor, un labirint în care se pierd nu doar justițiabilii, ne pierdem și noi, din cauza dinamicii legislative, cu modificări, adaptări, abrogări, decizii ale Curții Constituționale...”

 

- Este loc, credeți, și de o îmbunătățire a legislației în această direcție?

- Da, este loc și așa cum am spus, judecătorii aplică legea așa cum este, în schimb, consider și o pot spune că procedurile judiciare în procesul penal pot fi simplificate. Mai ales în cazurile în care inculpatul este oprit în trafic, i se iau probe biologice la spital, își recunoaște vinovăția, dorește să acceseze procedura simplificată și vedem că primește o hotărâre judecătorească după doi sau trei ani. În condițiile în care persoana respectivă vine la poliție și spune „recunosc”, de ce nu am putea implementa proceduri simplificate, prin care o persoană să nu mai fie obligată să se prezinte 1, 2 sau 3 ani la secțiile de poliție, la prchete, apoi încă doi ani la instanțele de judecată? Procedurile sunt așa cum sunt și consider că cel puțin în cazurile în care inculpatul își recunoașteți vinovăția, își asumă fapta, cred că pot fi simplificate mult mai mult.

- Judecătorul rămâne doar la sintagma de „braț de fier al legii”, sau brațul acesta se poate constitui într-un factor de interacțiune decisivă ce celelalte puteri în stat? Se fac astfel de consultări, reale, la acest nivel, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, de exemplu?

- Să sperăm că se fac. În calitate de judecător la Judecătoria Iași, pot spune că, cu ceea ce avem, cu instrumentele pe care le avem - legea procesuală și substanțială, Codul Penal și Codul de Procedură Penală le aplicăm așa cum sunt. Din păcate, vedem că uneori nici inculpații nu sunt de acord cu procedurile, care durează foarte mult. Sunt multe formalități, un hățiș al legilor, un labirint în care se pierd nu doar justițiabilii, ne pierdem și noi, din cauza dinamicii legislative, cu modificări, adaptări, abrogări, decizii ale Curții Constituționale...  

- Sunteți un partizan al implicării publicului în procesul judiciar? Ce-am putea înțelege noi, cei „din front”, să spunem așa, despre transparența actului de justiție?

- Sunt și de fiecare dată când am avut ocazia de a de a fi pus în contact cu publicul, cu societatea, cu cetățenii, i-am invitat să pășească într-o sală de judecată, să participe la o la o ședință de judecată, să vadă activitatea judecătorului, a procurorului, a grefierului, să consulte hotărârile judecătorești, nu doar extrasele care sunt publicate în mass-media și dacă sunt cu adevărat interesați să vadă și motivele care au stat la baza unei decizii judiciare. Uneori te poate contraria, că poate s-a aplicat - din punctul de vedere al societății - o pedeapsă prea blândă, poate s-a aplicat o pedeapsă prea aspră, dar care au fost motivele? Tocmai prin faptul că, în prezent, toate hotărârile judecătorești sau bună parte dintre acestea pot fi accesate în mod gratuit, ar fi de preferat ca publicul interesat să consulte și considerentele, să vadă care a fost raționamentul judecătorului, care au fost considerentele, cum a apreciat mijloacele de probă, dacă a avut în vedere fapta, persoana infractorului... sunt aspecte importante.

- Cum vedeți dvs, din această perspectivă, evoluția lucrurilor, cum apreciați că vor evolua lucrurile ?

- Trendul este unul crescător. Credem că putem face mult mai multe în ceea ce privește informarea, în ceea ce privește discutarea cu publicul, pentru a le pune la dispoziție informații cât mai veridice din cauzele care au fost soluționate definitiv. Cred că în Republica Moldova - nu știu dacă este adevărat sau nu, dar văzusem acum câțiva ani o informație că persoanele care sunt condamnate trebuie să presteze muncă în cadrul institutelor de medicină legală, să vadă victima, să ia contact cu moartea, cu consecințele dezastruoase ale faptelor comise.

- Domnule judecător, ați vrut să deveniți medic, ați urmat cursurile Facultății de Teologie, apoi ați absolvit Dreptul... Aveți regrete că nu ați ales o altă carieră?

Cred ca sunt prea tânăr să trag o linie retrospectivă... Important este să fim deschiși și acolo unde ne desfășurăm activitatea, fie că suntem judecători, procurori, medici, jurnaliști, important este să ne facem cât mai bine treaba în locul în care am fost dați de Dumnezeu.

 A consemnat Dan M.BREZULEANU