„Dacă ne deschidem ca profesori, atunci și copiii vor veni înspre noi”

 Dialog cu prof. Andra Fermeșanu, fondatorul proiectului „Engleza de la A la C”

Este unul dintre cei mai îndrăgiți profesori de limba engleză din Iași, un om corect, organizat și foarte perseverent. Își dorește, așa după cum le spune și elevilor ei, ca rezultatele să oglindească mereu munca imensă pe care o depune. Am stat de vorbă cu Andra Fermeșanu nu doar despre pasiunea ei pentru profesorat și pentru limba engleză, ci și despre dragostea ei pentru copiii și tinerii pe care îi îndrumă pe calea cunoașterii.

– „Engleza de la A la C”. Cum a început acest proiect?

– Din dorința de a veni cu o schimbare. Am intrat cu mare entuziasm în sistemul de învățământ ca profesor titular, doar că la un moment dat am început să mă simt încorsetată. Lucram în paralel și cu alți elevi, aveam rezultate, dar nu eram genul care să se laude cu acest lucru. De fapt, cred că feedback-ul primit de la părinți și elevi a fost motorul acestui proiect. Mi-am dat seama că ceea ce fac eu contează. Mai mult decât atât, nu mai aveam răbdare să aștept să se întâmple lucruri în sistem așa că am decis să fac eu ceva și să pornesc pe cont propriu.

– Ce v-ați propus încă de la început și ce rezultate ați obținut până acum?

– Lucrez cu elevi care sunt de la clasa a II-a până și la clasa a XII-a, inclusiv. Ne pregătim intens pentru susținerea examenelor Cambridge, dar și pentru admiterea la Academia de Poliție, Școala de Subofițeri, diverse licee din Iași, pentru proba lingvistică de la Bacalaureat, dar și pentru a ține ritmul la clasă. Avem rezultate frumoase împreună, mă bucură fiecare progres și fiecare „aha”. Am elevi care au promovat examenul Cambridge cu C2, nivel expert, ceea ce nu poate decât să mă motiveze și să-mi confirme, totodată, că fac bine ceea ce fac.

La scurt timp după ce am obținut statutul de persoană juridică, în 2020, mi-am creat și o pagină atât pe Facebook, cât și pe Instagram. Se numește „Engleza de la A la C”. Inițial, mi-am făcut curaj să postez câteva dintre rezultatele elevilor mei. Apoi, mi-am dat seama că pentru unii elevi reprezenta o motivație în plus, o recunoaștere publică a muncii lor, mai ales acum în secolul tehnologiei. Treptat, mi-am dat seama că aș putea transforma pagina și într-o unealtă de lucru cu elemente de vocabular, expresii idiomatice, sfaturi pentru examene. Ca o noutate, am dat și test din postările de pe Instagram. Cred că a fost interesant pentru copii să învețe de pe o platformă de socializare pentru test.

– Copiilor le plac mult cursurile dvs. Stăpâniți o magie, cum reușiți să îi atrageți către limba engleză?

– Vă mulțumesc. În primul rând, limba engleză este un element sine qua non in zilele noastre. Deja sunt angajatori sau facultăți care cer cunoașterea a cel puțin două limbi străine, iar părinții îi îndreaptă încă de mici pe copii spre studiul unei limbi. În ceea ce ține de mine, cu siguranță îi atrag prin faptul că îi tratez de la egal la egal, indiferent de vârsta sau nivelul de cunoaștere pe care îl au când vin la orele de pregătire. Le vorbesc deschis și sincer. Scopul meu este să-i descopăr, să ne conectăm emoțional și apoi să învățăm, bineînțeles, și engleza. Caut cu fiecare dintre ei un limbaj comun, iar provocarea este mare pentru că și ei sunt atât de diferiți.

De asemenea, țin mult la un set de reguli pe care îl stabilim de comun acord de la început. La prima oră, când ne cunoaștem, dar avem și prima evaluare, îi întreb mereu ce așteptări au, ce îi motivează, ce își doresc de la un profesor. Apoi le povestesc eu și încercăm să ne întâlnim undeva la mijloc. Tinerii de astăzi au acces la o multitudine de informații. Eu le sunt ghid si partener de lucru, ne clădim o relație bazată pe încredere și așteptări reale.

– Am vorbit despre rezultate, dar cu siguranță ați avut si provocări. Ce ne puteți spune?

– Daaa, cea mai mare provocare, pe lângă clasica temă nefăcută sau incompletă (se mai întâmplă și din astea, rar, ce-i drept, și întotdeauna justificat), o reprezintă lipsa răbdării atât din partea elevilor, cât și din partea părinților, care își doresc ca ai lor copii să vorbească, dacă se poate fluent, limba engleză după primele luni, așa cum apare în reclamele de pe net. Le explic mereu că o limbă străină necesită timp și muuultă răbdare pentru a transforma vocabularul și structurile nou învățate din elemente pasive în unele active.

Ar mai fi și tentația de a folosi Google Translate, care duce, de obicei, la niște rezultate hilare și-i convinge rapid pe elevi să renunțe la el.

 – Aș schimba registrul și aș trece la cel personal. Ce v-a atras către catedră? Cum ați ales limba engleză? Ce v-a atras la lucrul cu copiii?

– Cred că mi-am dorit dintotdeauna să fiu profesoară de limba engleza, deși nu a fost o dorință arzătoare și nici nu am simțit o chemare lăuntrică precum în povești. A fost ceva ce am știut că voi face. După cum mă știu toți ai mei, nu sunt o persoană care să fie asociată ușor cu adjectivul dulce, dar mi-a plăcut mereu să-i învăț pe copii și am descoperit că pot comunica ușor cu ei.

Veți râde, dar în primul an de învățământ, când m-a îmbrățișat pentru prima dată o elevă (mi-o amintesc și acum; Diana era în clasa a III-a și stătea în prima bancă, rândul de la perete) nu am știut cum să reacționez. Învățasem la facultate cum să creez un plan de lecție, despre metode și tehnici de lucru, despre tot felul de clase și situații ideale, dar nu ne învățase nimeni să-i iubim pe elevii noștri, să-i ascultăm și, mai ales, să-i vedem. Pentru că ei asta vor: să fie văzuți, iar dacă ne deschidem noi ca profesori, atunci vor veni și ei spre noi. Și la catedră am învățat să-i iubesc pe elevii mei, iar apoi totul a fost mai ușor.

– Care sunt marile bucurii ale profesiei dvs?

– Progresul elevilor mei, feedback-ul și recunoașterea muncii. Sunt o persoană competitivă și mă animă extrem de mult rezultatele pozitive la diversele examene pe care le susținem împreună, ca echipă. Desigur, ne asumăm și rezultatele mai puțin bune.

– Cum e sa fii „Profa de engleză”?

– Grozav! Fac ceea ce-mi place! „Profa”, „Doamna”, „Andra” mă strigă cei mici, „Teacher” și chiar „Mama”. 

– Planuri de viitor?

– Sunt de obicei reținută când vine vorba despre planurile pe termen lung și prefer să le păstrez în căușul meu, să lucrez la îndeplinirea lor, apoi să le dezvălui. Pot să vă spun că mă voi dedica în totalitate proiectului Engleza de la A la C.

Eu sunt un om corect, organizat și foarte perseverent. Îmi doresc, așa cum le spun și elevilor mei, ca rezultatele noastre să oglindească mereu munca imensă pe care o depunem. Vă mărturisesc, de asemenea, faptul că abia aștept să lucrez și cu băieții mei, Augustin și Arsenie, la nivel avansat.

Maura ANGHEL