„Mai bine de o treime din parcul auto al Iașului stă nemișcat, iar peste 25 la sută dintre vehicule nu au legătură cu Iașul”
Dimensiune font:
* dialog cu primarul Iașului, Mihai Chirica
- Domnule primar, a revenit, iată, și iarna, un anotimp care suprasolicită nu doar buzunarele consumatorilor, ci și pe cele ale municipalității. S-a tot vorbit de aprovizionarea cu combustibili, de stocuri, de pierderi… Poate municipalitatea să iasă fără probleme dintr-o iarnă lungă și dură?
- Nu, nu poate. Şi nu doar Iașul nu poate, ci nicio municipalitate. Mereu există o diferență de balanță între ceea ce cheltui și ceea ce câștigi. Se creează un deficit destul de mare. Acesta este şi motivul pentru care fostul nostru contractor, Veolia, a și plecat din Iaşi. Apoi, s-a modificat în mod dramatic piața energiei și a combustibililor, ceea ce a creat o situație destul de dificilă. Ne-am întrebat de multe ori ce ar fi dacă am renunța la termoficare, dar nu ai cum. Sunt 100 de clădiri școlare, cu aproape 50.000 de copii, 23.000 de apartamente, zece spitale, universități... Toate acestea implică o mare obligație. Suntem „blestemați” să mergem mai departe.
„Am depus documentația pentru a construi un parc fotovoltaic, la Holboca. Este unul mare, de 9 Megawatti, cred că unul dintre cele mai puternice din țară. Ne pregătim să aplicăm și pentru construirea unei centrale noi, un proces ce se va derula în două etape”
- V-ați făcut, totuşi, acest scenariu cu „Ce-ar fi dacă…”
- Trebuie să ne structurăm bugetul în așa manieră încât să putem merge mai departe, fiindcă nu putem lăsa oamenii în frig. Ei au nevoie de siguranța sistemului de termoficare. Este funcțional, îl aprovizionăm cu tot ceea ce este nevoie. Am mai diminuat forța de muncă la începutul acestei ierni, am renunțat la 50 de angajați din cei 300. Sigur, efortul este foarte mare pentru că am fi făcut multe lucruri cu banii pe care i-am cheltuit cu încălzirea orașului. Orice primar ar fi spus: „Gata, închidem!”, dar nu se poate face acest lucru.
- Totuși, dacă va veni o zi în care nu se va mai putea susține acest sistem al încălzirii centralizate, ce ar succede?
- Nu pot să-mi asum o astfel de decizie. Este un serviciu pe care trebuie să-l ducem mai departe. Am lansat invitații către noi colaboratori, am lăsat poarta deschisă pentru orice variabilă. Spun acum, în peremieră, că am depus și documentația pentru a construi un parc fotovoltaic, la Holboca. Este unul mare, de 9 Megawatti, cred că este unul dintre cele mai puternice din țară. Ne pregătim să aplicăm și pentru construirea unei centrale noi, un proces ce se va derula în două etape. Cu multă răbdare, vom reuși.
- Populația încearcă să facă față creșterilor de preț la utilități, utilități care, dacă ar fi să vorbim doar de prețul agentului termic, s-au majorat de la 1 decembrie. Ieşenii vor plăti o parte din preț, Primăria va subvenţiona o altă parte. Ce reprezintă cheltuielile acestea pentru bugetul local? E o povară greu de suportat?
- Încă nu s-a majorat prețurile, chestiunea se află în dezbatere publică. Ceea ce vreau să spun că prețul de producție la energia termică este de 1.200 de lei, iar cel avizat de către ANRE este de 800 de lei. Se vede că avem o pierdere programată de 400 de lei pentru fiecare gigacalorie. Prețul pe care îl plătește populația este de 289 de lei, iar diferența o suportă municipalitatea. Practic, 500 de lei consumăm prin subvenție, 400 de lei prin ceea ce nu a avizat ANRE, deci 900 de lei la fiecare gigacalorie produsă. Pe an, producem 300.000 de gigacalorii, ceea ce este o povară mare. Sigur, și Iașul este un oraș mare...
„Situația devine tot mai complexă și datorită faptului că, față de 2020, când erau înregistrate 126.000 de mașini, acum sunt 170.000 de atovehicule înmatriculate. Apoi, să nu uităm populația din jurul Iașului. Spre exemplu, comuna Miroslava se apropie de 50.000 de locuitori. Sunt 6.800 de copii, din care circa 5.400 vin în fiecare zi la școlile din Iași. Deci, tot atâtea mașini intră, într-o oră, în Iași!”
- În ultima perioadă, nemulțumirile ieșenilor au atins și subiectul transport public. Oamenii se plâng că așteaptă mult în stații, că mijloacele de transport vin supraaglomerate, că nu există confortul necesar. Limpede, nici CTP nu poate face prea multe, în așteptarea noilor tramvaie și autobuze electrice contractate, dar, vă întreb, credeți că situația aceasta stă la baza aglomerării fără precedent din traficul ieșean?
- În mod sigur, doar această situație! Față de anul 2020, când aveam un parc cu 114 de autobuze și 157 de tramvaie, acum avem 169 de autobuze și încă 32 de tramvaie în plus. Însă, situația devine tot mai complexă și datorită faptului că, față de 2020, când erau înregistrate 126.000 de mașini, acum sunt 170.000 de atovehicule înmatriculate. Apoi, să nu uităm populația din jurul Iașului. Spre exemplu, comuna Miroslava se apropie de 50.000 de locuitori. Sunt 6.800 de copii, din care circa 5.400 vin în fiecare zi la școlile din Iași. Deci, tot atâtea mașini intră, într-o oră, în Iași!
- Se impune, evident, avansarea unei soluții.
- Soluția a fost oferită de multă vreme. Aici aș face o paranteză - nu poți interzice unui părinte dreptul de a alege școala pentru copilul său. Se gândește la viitor, vrea să aibă tot ceea ce este mai bun. Trebuie să vorbim cu inspectoratele școlare, să dezvolte unele rețele educative în zona metropolitană, cu profesori care să dea încredere părintelui, iar copilul să nu mai fie chinuit cu acest transport. La Miroslava au fost construite două școli mari, sunt 28 de săli de clasă care nu au grad de ocupare. Săptămâna trecută, ISJ a organizat testarea pentru profesori și învățători, iar Iașul era liber. M-am întrebat unde erau mașinile... Iată că traficul s-a descongestionat doar cu o testare a profesorilor, câteva ore în care copiii au stat acasă.
„Proiectul extinderii benzilor unice va continua pe Păcurari, pe care ni-l dorim un bulevard adaptat tuturor cerințelor... Am început să numărăm câte mașini din Iași și câte sunt din afara Iașului avem și am descoperit un lucru foarte interesant - mai bine de o treime din parcul auto este nemișcat și peste 25 la sută dintre vehicule nu au legătură cu Iașul. Sunt mașini ale unor persoane rezidente în alte localități, ori sunt împrumutate sau pentru care nu sunt finalizate tranzacțiile”.
- Managementul traficului – un concept revoluționar, se spunea la vremea respectivă, a implementării…. Al doilea astfel de proiect, ca mărime, din România, după cel implementat în București, de UTI, este similar ca funcționare cu sistemele implementate în orașe importante din Europa - Berlin, Viena, Roma, Stockholm, Praga, unde pare să funcționeze foarte bine. Ce-i lipsește Iașului pentru a îmbunătăți performanțele din traficul urban?
- Nu este chiar așa și dau exemplu Parisului, care la orele de vârf este înfundat complet. Da, este adevărat că Champs Eliysees și alte bulevarde importante nu sunt aglomerate, deoarece sunt restricții. Dacă te duci la periferia Londrei sau la Manchester vei vedea că nu sunt mașini fiindcă sunt restricții de intrare. Au acces doar riveranii, unele instituții și cei cu unele abonamente speciale, foarte greu de obținut. Dar nu ne uităm peste gard, la același defect. Managementul traficului funcționează ca orice sistem, până la capacitatea de absorbție a capacității infrastructurii rutiere. Când aceasta este depășită, orice sistem, orice inteligență se blochează. Mai sunt și alți factori care duc la aglomerare - foarte multă iresponsabilitate la volan, neglijență în condus, foarte multe persoane care nu respectă indicatoarele rutiere sau nici măcar nu le cunosc. Este multă indisciplină și necunoaștere în trafic.
- Cum, când și unde va continua proiectul extinderii benzilor unice?
- Va continua pe Păcurari, pe care ni-l dorim un bulevard adaptat tuturor cerințelor. Avem în studiu soluții privind scoaterea mașinilor de la bordură și identificarea de spații de parcare. Am început să numărăm câte mașini din Iași și câte sunt din afara Iașului avem și am descoperit un lucru foarte interesant - mai bine de o treime din parcul auto este nemișcat și peste 25 la sută dintre vehicule nu au legătură cu Iașul. Sunt mașini ale unor persoane rezidente în alte localități, ori sunt împrumutate sau pentru care nu sunt finalizate tranzacțiile. Merg zilnic pe străzile Străpungerii Silvestru și Sarmisegetuza, datorită traseelor pe care le am de făcut. În aceleași locuri văd aceleași mașini - o camionetă, două Renault Clio care stau pe acolo, demult. Sunt foarte multe mașini abandonate.
- Ați dispus chiar ieri, o evaluare a tuturor locurilor de parcare din oraș. Până la a trage concluzii pe baza datelor ce vor veni, aș dori să vă întreb dacă municipalitatea și-a pus problema modificării acelui Regulament de atribuire a locurilor de parcare, mă refer la cele rezidențiale? Sunt chestiuni deloc logice acolo, cum ar fi imposibilitatea participării la licitații a unor anumite categorii de cetățeni, iar asta creează prejudicii de tot felul, inclusiv municipalității…
- Sigur, dar trebuie să începem cu o evaluare foarte atentă. Sunt zone unde parcarea poate fi permanentă pentru 24 de ore pentru că nu are cine să ruleze acest loc și zone în care ar trebui să fie doar de reședință pe perioada în care proprietarul mașinii revine acasă. Sunt locuri de parcare pe care le-am descoperit fără abonament, în urma reclamații, dar care erau asumate ca și cum ar fi fost rezervate. Sunt și locuri care ar trebui scoase la închiriere și așa ar trebui să procedăm. Municipalitatea gestionează în jur de 35.000 de locuri de parcare.
- Se încheia anul, v-ați stabilit, cu siguranță, prioritățile anului ce vine. Ce șantiere mari închideți, ce șantiere și mai mari deschideți anul viitor?
- Șantierul mare pe care vrem să-l deschidem este cel pentru Spitalul Regional de Urgență. Apoi, vrem să închidem proiectele de străzi începute. Lucrăm în peste 100 de locații, 80 la sută fiind terminate. Vom deschide noi fronturi de asfaltare de străzi și trotuare, vom începe un nou program pentru săli de sport, vrem să mai construim încă patru, continuăm programul de amenajare de bazine de înot pentru copii, vrem să extindem rețelele școlare pentru a ajuns ca procesul educațional să aibă loc într-un singur schimb. Avem deja cinci școli propuse în extindere. Ca priorități rămân mobilitatea, educația și sportul.
„Va trebui să terminăm pasajul Socola, la finele căruia vom avea un respiro pentru a putea ataca următoarea intersecție. Din punctul meu de vedere, Cotnariul este un punct cheie care, cu niște costuri rezonabile pentru un pasaj subteran, ar putea rezolva o chestiune importantă legată de trafic și ar putea decongestiona și zona Gării. Nu am abandonat nici pasajul Podu Roș...”
- Ieșenii solicită, în număr mare, finațare pentru străzi, pasaje, parcări și un nou stadion! Prioritizați, în 2024, pasajele? Mă refer de la cel de pe Anastasie Panu, la cel din Rond Agronomie, de la intersecția Cotnari, Podu Roș....
- Este clar că lucrările nu pot începe la toate o dată, chiar dacă am avea toți banii. S-ar crea blocaje imense, foarte greu de gestionat. În primul rând, va trebui să terminăm pasajul Socola, la finele căruia vom avea un respiro pentru a putea ataca următoarea intersecție. Din punctul meu de vedere, Cotnariul este un punct cheie care, cu niște costuri rezonabile pentru un pasaj subteran, ar putea rezolva o chestiune importantă legată de trafic și ar putea decongestiona și zona Gării. Nu am abandonat nici pasajul Podu Roș. Eu cred că a fost prostie a celor care s-au opus. Dacă lucrările ar fi început, ar fi fost gata într-un an. Anastasie Panu este un proiect frumos, însă experiența cu amenajarea parcului din fața Teatrului Național ne-a ridicat un mare semn de întrebare legat de viteza cu care poți construi în zona istorică - un an și patru luni doar pentru descărcarea arheologică! Gândiți-vă ce ar însemna acest lucru pentru pasajul din Anastasie Panu! Foarte important este pasajul din Rond Agronomie, este un proiect de suflet al Universității de Științele Vieții, dumnealor l-au cerut. L-am adus deja în faza de studiu de fezabilitate și mergem mai departe.
- Cu stadionul nou, limpede, e mai greu... Dar pentru Sala Polivalentă vor exista bani anul viitor?
- Da, dacă toată lumea își va respecta promisiunile. Este unul dintre cele mai lustruite proiecte, am fost verificați la nivel de filă. Ultima găselniță, că altfel nu-i pot spune, este legată de avizul celor de la ISU, care arăta 9.733 de scaune, iar memoriul de arhitectură 9.754 de scaune. Acea diferență de 21 de scaune m-a făcut să pierd două săptămâni. În final, am primit avizul și va intra în Comisia tehnică de la Ministerul de Finanțe, sper.
- Ordonanța austerității ne-a stricat sărbătorile doar parțial? Vom avea tradiționalul Revelion stradal, cu concert de Anul Nou? Cu cine se vor distra ieșenii, în stradă, în noaptea dintre ani?
- Va fi un Revelion cu austeritate, dar va fi. Vom avea și spectacol, și focuri de artificii. Ieșenii vor vedea pe scenă muzicieni români, așa cum am avut și la Sărbătorile Iașului, când am schimbat total conceptul și modul de organizare.
A consemnat Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau