„NOi Și VECHi”. Tradiții redesoperite prin sunete străvechi și pasiune modernă

 

Într-o lume tot mai agitată și modernizată, un grup de oameni inimoși a ales să se reîntoarcă la rădăcini și au format o trupă de muzică tradițională - „NOi și VECHi”, un proiect născut din pasiunea pentru folclorul autentic. Proiectul a prins viață în 2022, în plină pandemie. Cei care i-au dat suflu provin din medii diferite, dar au fost uniți de dragostea pentru muzică și autenticitate. Arhitectul Bogdan Curelariu este una dintre persoanele care, prin proiectele sale muzicale, reușește să îmbine profesia sa cu pasiunea pentru tradiții. „Cu toată distanțarea socială pe care o impunea, pandemia pe NOi ne-a unit. Atunci ne-am găsit unul pe altul. Pandemia ne-a făcut pe mulți să ne întoarcem la rădăcini și la lucrurile care contează cu adevărat. Imediat după pandemie, m-a alăturat prietenilor de la Subcarpați în proiectul inițiat de ei, Tot Ce Suflă. Împreună cu alți pasionați , am participat la câteva workshop-uri prin țară și acolo mi-am stârnit dorința de a învăța să cânt la caval. Fiind destul de rare întâlnirile Tot Ce Suflă, am decis să merg la un curs de caval organizat în Iași. Acolo ne-am întâlnit mai mulți oameni cu profesii diferite: economiști, medici, IT-iști, dar toți cu o pasiune comună - muzica tradițională cât mai autentică. De acolo lucrurile au explodat. Am simțit nevoia să ne alegem un nume, iar la prima noastră șezătoare am zis că având în vedere că suntem aici membri NOi Și VECHi… s-a ajuns la numele grupului”, a spus Bogdan Curelariu.

„Muzica și arhitectura sunt foarte asemănătoare din mai multe aspecte: ritm, compoziție, creativitate, simț, matematică, evoluție, istorie”

Un alt proiect muzical ce a luat naștere de curând se numește Arhaic BEATS și l-a fondat împreună cu colegul său Tazz, adică Dionisie Ionuț Ionescu. „Ne propunem să ne jucăm cu cajonul, cavalul, tilinca, drâmba și tot ce ne mai cade în mână. Am fondat Arhaic BEATS pentru a pune laolaltă beat-urile de toate felurile și instrumentele arhaice, în principal românești. Batem țara și festivalurile în lung și-n lat, în căutarea întâlnirilor cu muzica experimentală, cu oamenii care o iubesc”, a continuat Bogdan Curelariu. La o primă vedere, meseria lui de arhitect nu are a avea nicio legătură cu pasiunea pentru muzica tradițională, însă din afară lucrurile se văd total diferit. „La mine se îmbină foarte bine și sunt unul din norocoșii care muncesc din plăcere. Sunt bucuros de profesia de arhitect și mă regăsesc total în aceasta. Practic arhitectura, arhitectura de interior și design de cel puțin 16 ani. Consider că muzica și arhitectura sunt foarte asemănătoare din mai multe aspecte: ritm, compoziție, creativitate, simț, matematică, evoluție, istorie etc. Din toate genurile muzicale rezonez destul de bine cu muzica arhaică, tradițională, cu folclorul autentic. Când sună cavalul pe vrană simt parcă rădăcinile neamului românesc și legătura cu strămoșii noștri”, a continuat arhitectul.

Muzica este un vehicul perfect pentru a transmite nu doar emoții, ci și valori, tradiții care pot fi păstrate și dăruite noilor generații. Când s-au întâlnit la primele șezători, au observat că nu doar cântau împreună, ci și dansau pe ceea ce cântau. „Ceva se trezea în NOi, chiar dacă nu avem amplificatoare și cântam doar la instrumentele arhaice, fără nici o boxă sau altceva care să băgăm în priză. Șezătorile sunt niște întâlniri de inimă, în care învățăm unii de la alții. Există o putere a grupului, o putere a lui NOi, care vine în mod clar din ceva VECHi. Șezătoarea lega satul, îi făcea pe oameni să se simtă parte din ceva mai mare, din universul comun, din lume”, a zâmbit ieșeanul. În timp, s-au strâns din ce în ce mai mulți membri care apreciază aceste lucruri, iar comunitatea lor a tot crescut. Împreună merg și culeg folclor în sate din multe locuri din țară. „Adunăm datini, obiceiuri, povești, porturi, instrumente vechi și încercăm să redescoperim ceea ce cândva poate am pierdut ca neam. Promovăm meșterii populari de instrumente, de porturi și obiecte tradiționale”, a spus și economistul Ciprian Alexa, un alt inițiator al trupei. Au început în zona Iașului, dar au ajuns în multe alte locuri din țară, de multe ori și la românii din Republica Moldova, unde s-au alăturat unei adevărate caravane prin sate. „O experiență transformatoare! Încercăm să dăm un suflu nou în satele românești, dar acest suflu nou este de fapt foarte, foarte VECHi. NOi nu facem decât să îl redescoperim împreună cu oamenii satelor”, am mai aflat de la Bogdan Curelariu.

„Simțeam că fluierele copiilor sunt ascultate nu doar de NOi, ci și de bunicii și străbunicii noștri”

Grupul lor a fost invitat și în școli, în cadrul orelor din Săptămâna Altfel, ca să le arate copiilor aceste instrumente străvechi, să le aprindă dragostea pentru folclor. Le prezintă instrumente tradiționale precum cavalul, fluierul, tilinca, tulnicul, drâmba, cobza, doba și copiii sunt foarte receptivi. Unul dintre cele mai frumoase momente a fost atunci când au adunat peste 20 de fluiere donate de membri comunității și realizate de un meșter popular. Membrii trupei au fost în sat să le dăruiască micuților și să-i învețe să cânte la fluier. Copiii au fost fascinați, iar când trupa a plecat, pe ulițe se auzeau cântecele la fluier, iar satul era din nou viu, ca odinioară! „Simțeam că fluierele copiilor sunt ascultate nu doar de NOi, ci și de bunicii și străbunicii noștri. Așa încercăm să revenim la sistemul de valori cu care NOi am crescut. Deși nu ne considerăm artiști profesioniști, grupul nostru a reușit să colaboreze cu nume mari ale muzicii, care promovează muzica tradițională, în frunte cu frații noștri de la SUBCARPAȚI, pe care îi susținem necondiționat sau nume mari, precum Tudor Ungureanu. Am cântat la festivaluri precum Electric Castle sau WoodScape. Și am dus muzica veche în Diaspora, care tânjește după tot ce este românesc și autentic”, și-a urmat povestea arhitectul pasionat de muzica veche. El reușește foarte bine să îmbine meseria cu pasiunea și are mereu timp destul pentru fiecare dintre ele: „Dacă îți stabilești prioritățile, îți dai seama ce activități nu sunt neapărat necesare și le elimini, canalizându-ți energia spre ceea ce contează cu adevărat pentru tine. Arhitectura și arhitecții ar trebui să fie foarte prezenți în activitățile culturale ale societății”.

În călătoriile lor au parte și de momente emoționante, unul memorabil fiind trăit la Târgu Jiu, „Am susținut un examen de sfârșit de an, la Școala Populară de Arte, și câteva concerte, iar printre altele am auzit că este un târg în centrul orașului, unde ne-am și prezentat, eu împreună cu colegii. Acolo am dat peste un meșter popular opincar. Am început să cântăm și să discutăm cu dumnealui, să probăm opinci, care se potriveau perfect cu ținuta noastră alcătuită din ițari, cămeșă, chimir... La un moment dat s-a apropiat un bătrân cărunt, aplecat de spate, și ne privea de la distanță. După ceva timp, ne-a spus că, uitându-se la Noi cum suntem îmbrăcați și ascultându-ne, și-a regăsit speranța că vom supraviețui ca neam, că nu ne vom pierde, pentru că majoritatea nu mai ajung la rădăcini, nu le plac pentru că sunt amare”, a rememorat artistul zâmbind acelor clipe.

El susține că interesul tinerilor pentru tradiții și muzică populară în zilele noastre este în creștere. Trebuie explicat foarte bine că folclorul autentic, muzica tradițională este altceva decât muzica populară, cea care „ne invadează pe toate posturile de televiziune și la majoritatea petrecerilor de tip nuntă. Asta încercăm NOi să prezentăm tuturor celor cu care interacționăm și credem că suntem destul de convingători”. „Cred că ar trebui să existe măcar un obiect opțional, dacă nu unul obligatoriu, în școala primară, sau la gimnaziu, unde să fie prezentate toate aspectele tradițiilor românești, a muzicii și a portului nostru drag”, a încheiat povestea Bogdan Curelariu. Ieșenii se vor putea întâlnic cu el și cu colegii din trupa „NOi Și VECHi” duminică, 22 septembrie, la Târgul național „Cămașa Tradițională”, amenajat pe esplanada Palatului Culturii. De la ora 16 vor cânta alături de corul „Răsunete”.

 

 

Caseta 1

„Cu Noi Și VECHi ne vom continua drumul și sperăm să ajungem la cât mai multe urechi și suflete cu tot ce promovăm. Cu Arhaic BEATS vom încerca să prezentăm, celor care nu rezonează deloc cu muzica folclorică, instrumente arhaice și improvizații pe diverse beat-uri moderne. Sâmbătă, 21 septembrie, în cadrul @bridge delivery, voi prezenta în premieră la Iași, proiectul Arhaic BEATS, alături de colegul @Tazz. La ora 15:00 un workshop de cajon și instrumente arhaice de suflat, iar la ora 19:15 concertul, ambele la SCENA PARC” - Bogdan Curelariu

 

Caseta 2

„Cavalul ajunge adânc în suflet și ne trezește sentimente străvechi. Dragostea pentru acest instrument m-a determinat să urmez un curs, unde ne-am întâlnit mai mulți pasionați. Misiunea noastră este să le împărtășim celor mai Noi datini și obiceiuri adunate de la cei mai VECHi. Sunt foarte bucuros că tot mai mulți copii sunt atrași de muzica noastră. Eu am urmat chemearea cavalului care m-a dus într-o poveste despre mine, despre tine și despre neamul nostru” - Ciprian Alexa, un alt membru al trupei și pasionat de caval