A8 alunecă deja la vale, la Aeroport. Se va modifica traseul?

Discuţiile care s-au aprins recent, după ce un traseu al tronsonului de autostradă Ungheni-Leţcani a fost trasat peste mai multe proprietăţi din câteva localităţi, s-au restrâns ca arie. Firma care a câştigat contractul de completare a studiului de fezabilitare şi proiectare a segmentului de la Prut la Tg. Neamţ a primit sesizările celor din comunele traversate de A8 în jurul municipiului. Traseul a fost mutat mai departe de municipiu, iar numărul caselor care ar fi trebuit expropriate a scăzut brusc. Traseul mai poate suferi corecţii punctuale, în funcţie de studiile geotehnice care vor începe în câteva săptămâni.

Dar problemele încă nu s-au rezolvat. Dacă Centura Nord, cum i se mai spune segmentului autostrăzii care va ocoli municipiul Iaşi, este „pe direcţie”, una dintre bretele trece peste nisipuri mişcătoare. Mai bine zis, legătura dintre A8 şi Aeroport şi, mai departe, Spitalul Regional de Urgenţă ar urma să treacă printre două culmi deluroase care tind să alunece una spre cealaltă. În vale se află satul Rediu Aldei, iar drumul de legătură - destul de lat, minimum 14 metri lăţimea carosabilului, dacă nu la profil de autostradă (cu bandă de urgenţă) - este desenat pe unul dintre versanţi.

O bucată dintr-unul dintre traseele propuse, cel galben, ar urma să devină o parte din breteaua spre Aeroport. Dar ea traversează o zonă despre care un studiu realizat la comanda CJ arată că e amenințată de alunecări de teren. Există posibilitatea ocolirii ei (și a satului Rediu Aldei) pe la est, pe varianta mov, dar acest lucru va fi stabilit precis după măsurătorile și analiza terenului.

Studii efectuate în 2009-2010 la cererea Consiliului Judeţean, privind potenţialul de risc maxim la alunecări de teren pentru mai multe comune mai ales din jurul municipiului Iaşi arată că zona respectivă nu e tocmai stabilă. Breteaua ar urma să treacă printre pădurea care ţine dealul în loc şi fâşia potenţial instabilă paralelă cu pădurea de pe versantul vestic.

Trebuie făcut un calcul tehnico-economic, dar una este costul, alta este gradul de dificultate în construirea drumului, ne-a spus Nicolae Boţu, profesor la Facultatea ieşeană de Construcţii şi Instalaţii, Departamentul Căi de comunicaţii şi Fundaţii. „Este important să se încerce evitarea zonelor cu alunecări de teren, zonele de pe versanţi sau de la baza versanţilor. Chiar dacă aceşti versanţi sunt într-un echilibru-limită sau chiar în echilibru, în momentul în care începe să se sape pentru realizarea unui drum, atunci se dezechilibrează versantul respectiv. Atunci pleacă”, avertizează profesorul. El a adăugat că analizele de stabilitate trebuie făcute şi după efectuarea lucrărilor şi terasamentelor.

„Trebuie ca versantul să fie consolidat ca să poată fi realizată ampriza drumului, şi s-ar putea ca aceste consolidări să coste mult, mai mult decât drumul în sine. De aceea e important ca un traseu de drum să atingă cât mai puţin zone cu potenţial de alunecare”, a menţionat profesorul Nicolae Boţu.

El a avertizat că „vor fi din ce în ce mai multe cazuri de alunecări, pentru că nimeni nu a luat în considerare toate aceste elemente”. „Mai bine pui 2-3 kilometri în plus, mai puţin contează decât să treci printr-o zonă cu alunecări masive şi cu potenţial de alunecare, pe care trebuie să le consolidezi”, a conchis profesorul Nicolae Boţu.

Adrian Covăsnianu, activist pro-autostradă şi fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, ne-a spus că a propus proiectantului, iar CNAIR a luat act de această propunere, un traseu alternativ la Rediu Aldei, care să ocolească pe la est cele două culmi de deal marcate ca instabile pe studiul comandat de CJ. „Actualul traseu propus acum presupune lucrări de artă impresionante pentru stabilizarea versantului. Faptul că avem pădure pe acel versant denotă un caracter aparte: pădurea are rol antierozional. Zona are o energie de relief mare şi recomand inserarea şi lungirea bretelei pe versantul opus, ocolind o alunecare”, ne-a explicat Covăsnianu.

El a adăugat că, deşi ceva mai lungă, breteaua va fi mai uşor de construit, se poate insera pe interfluviu, deci vom avea lucrări de artă mai reduse, timpul de execuţie va fi mai scurt şi nu sunt nici suprapuneri cu imobile construite.

Primarul comunei Aroneanu vede o cheltuială în plus dacă breteaua ar ocoli Rediu Aldei pe la est, şi nu pe la vest. „Traseul autostrăzii traversează bazinul lacului Chiriţa, or breteaua pe la est va necesita un viaduct ca să revină dincoace”, ne-a spus Benoni Moruzi. El este de părere că nodul de plecare din A8 nu poate fi pus oriunde şi că, chiar cu acel viaduct construit, breteaua ar ajunge din nou într-o zonă cu risc de alunecări.

„La infrastructura rutieră sunt soluţii tehnice pentru orice lucru. Construcţii civile nu se pot face în asemenea zone şi nu vom putea valorifica acele terenuri vreodată în alt mod decât agricol”, este de opărere primarul.

Pe de altă parte, el a dat exemplul drumului comunal DC 17 care iese din pădure şi coboară în sat. „Drumul e făcut de 13 ani. Nu are nicio fisură de la alunecări de teren - şi trece prin zona despre care studiul spune că e cu potenţial de alunecări”, a adăugat primarul Moruzi.

Rămâne de văzut ce traseu va urma legătura dintre SRU-Aeroport şi A8. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean a anunţat că o nouă rundă de discuţii pe acest subiect va avea loc săptămâna aceasta. O echipă a CNAIR va veni la Iaşi împreună cu proiectantul pentru discuţii cu autorităţile publice locale. „În cadrul întâlnirii, vor fi dezbătute toate observaţiile primite din partea cetăţenilor şi a primăriilor în legătură cu viitorul traseul al Autostrăzii Moldovei, observaţii care au fost transmise de Consiliul Judeţean către CNAIR”, a precizat administraţia judeţului.