Cel mai mare ţepar din ultimul deceniu insistă să fie pus în libertate

  * deţinutul a deschis câteva zeci de procese, numai la Tribunalul Iaşi fiind înregistrate 30 de dosare * condamnat, ultima oară, la 18 ani de închisoare, după ce a înşelat zeci de bănci şi instituţii financiare, acesta a avut tupeul să ceară ajutor public judiciar * asta în condiţiile în care înşelăciunile sale se cifrează la 100.000 euro * magistraţii îi răspund, însă, cu aceeaşi monedă: îşi declină competenţele

De loc din Suceava, Traian Onofrei (acum în vârstă de 59 de ani) şi-a făcut ucenicia în escrocherii în urmă cu mai bine de un deceniu, ajungând rapid mâna dreaptă a reputatului ţepar Florin Pătlăgică. Cei doi, împreună cu alţi câţiva prieteni, au pus pe picioare două reţele, „Coloneii din boscheţi” şi „Robert de Niro”, cu ajutorul cărora au fraudat mai multe bănci şi instituţii financiare. Metoda folosită, una foarte simplă, dar teribil de ingenioasă şi eficientă. Racolau boschetari, îndeobşte alcoolici, îi spălau şi-i îmbrăcau în haine de firmă, le făceau un instructaj la sânge şi-i dotau cu adeverinţe de salariat de la firme dincolo de orice dubiu ori cu acte care să le atesteze o carieră militară demnă de toată stima.

În nici două săptămâni, oamenii străzii se transformau în nişte respectabili directori, şefi de departament sau colonei în rezervă, mergeau la bănci şi solicitau credite. Pe care, în baza actelor, le obţineau rapid. Banii ajungeau la capii reţelelor, „săgeţile” alegându-se doar cu mărunţişul, hainele şi accesoriile vestimentare folosite pentru impresionarea funcţionarilor bancari.

Cum nimeni nu s-a sinchisit să achite vreo rată, băncile au făcut sesizări la poliţie. De aici, dosarul a ajuns la DIICOT, au urmat investigaţii, filaje, strângeri de dovezi şi, în vara lui 2008, cele două reţele au fost destructurate. Onofrei s-a ales cu o condamnare de 11 ani închisoare, dar a ieşit de după gratii mult mai devreme.

În prima perioadă petrecută la Penitenciarul Iaşi, escrocul a analizat şi rafinat metoda învăţată de la Pătlăgică. Apoi, ajuns în libertate, a trecut la treabă. Afacere pe cont propriu, de data asta. Ca momeală pentru bănci, tot boschetari alcoolici. Dar a avut mai multă răbdare cu ei, a fost mult mai insistent şi mai exigent în pregătirea acestora. Îi pescuia de prin birturile de cartier, îi ducea două-trei săptămâni la moteluri discrete din judeţul Iaşi, câteodată şi din cele învecinate, îi hrănea bine, îi îmbrăca în haine de firmă şi le făcea un instructaj la sânge. Ca aceştia să-şi poată intra perfect în rol de colonel în rezervă al M.Ap.N. sau M.A.I. Le dădea decizii de pensionare falsificate şi îi trimitea la ghişeele instituţiilor financiare pentru a contracta credite cât mai mari cu putinţă.

„Coloneii din boscheţi” au împânzit Moldova

La început, s-a mulţumit să opereze doar în Iaşi, dar, în scurt timp, Onofrei şi-a trimis slujbaşii să acţioneze în toate judeţele Moldovei. În mai puţin de un an de zile, escrocul a izbutit, cu ajutorul boschetarilor săi pe post de colonei, să înşele BCR, BRD, Patria Bank, Unicredit, ING, Cetelem, EFG Retail Services şi Generali Asigurări, prejudiciul depăşind 100.00 de euro.

I s-a înfundat la sfârşitul lui 2016, tot în urma investigaţiilor celor de la DIICOT. A urmat un nou proces, pe parcursul căruia Onofrei a avut tupeul maxim de a solicita ajutor public judiciar. Adică, să fie scutit de la plata taxelor şi cheltuielilor de judecată, deoarece n-are niciun venit!

Judecătorii n-au gustat deloc poanta, ba chiar s-au simţit luaţi de proşti, aşa încât i-au dat o sentinţă comparabilă cu cea primită de un criminal periculos. Pe data de 22 noiembrie 2017, Onofrei a fost condamnat definitiv la 18 ani de închisoare.

Gratiile n-au avut deloc darul de a-i tempera impertinenţa. A deschis câteva zeci de procese, numai la Tribunalul Iaşi fiind înregistrate 30 de dosare. Contestaţii în anulare, contestaţii la executare, reparare eroare judiciară, intervenirea unei legi penale noi etc.

Onofrei a fost mutat de ceva vreme la Penitenciarul Gherla şi credea că i s-a deschis o nouă oportunitate. Gândea că ardelenii nu-i ştiu obiceiurile, aşa încât, pe 23 aprilie 2020 a depus la Judecătoria Gherla o nouă contestaţie la executare. Magistraţii n-au mai stat să despice firul în patru, ci i-au răspuns cu aceeaşi monedă a ironiei. Şi-au declinat competenţa în favoarea... Tribunalului Cluj. Care, mai mult ca sigur, va face acelaşi lucru, trimiţând contestaţia către o instanţă ieşeană. Marcel FLUERARU