Cimpoierii, străjerii muzicii ancestrale
Dimensiune font:
În inima țării, într-un colț liniștit al comunei Perieni, din județul Vaslui, dacă te apropii de brazdele pământului reavăn, se aude încă o melodie ancestrală, tradițională, care răsună cu grație. Este sunetul inconfundabil al cimpoiului. Acest instrument muzical, cu o istorie bogată și o semnificație adânc înrădăcinată în cultura românească, a rămas aproape o amintire în aceste locuri, unde altădată era un fel de rege al ansamblurilor.
Burduful care suspină
Cimpoiul este un simbol al tradiției și al legăturii strânse cu istoria și natura. Construit din materiale simple, precum piele, lemn și trestie, acest instrument nu doar cântă, ci vorbește despre viața și experiența oamenilor care îl păstrează în viață. Cu un sunet distinctiv și adesea melancolic, cimpoiul poartă cu el emoția și povestea unei comunități întregi.
În comuna Perieni, demult, cimpoaiele se auzeau în serile liniștite, în timp ce oamenii se adunau la sărbători, sau în sălile de spectacole pentru a celebra viața și tradițiile. Aici, arta de a cânta la cimpoi a fost transmisă din generație în generație, de la bunic la nepot, de la tată la fiu. Fiecare notă era o legătură cu trecutul și o promisiune pentru viitor.
Glasul burdufului
Cimpoiul este un instrument simplu, dar complex în același timp. Partea sa centrală este burduful, confecționat din piele de capră, care servește ca rezervor de aer. Pe acest burduf sunt montate două sau trei țevi, dintre care una este pentru melodia principală, iar celelalte sunt pentru drone, adică sunete continue care creează un fundal muzical.
Pentru construcția cimpoiului, meșterii locali folosesc lemnul de mesteacăn sau de paltin, sculptând cu migală fiecare componentă a instrumentului. Pielea care acoperă burduful este strânsă cu grijă și legată ferm, pentru a nu permite scăpările de aer. Ansamblul este apoi finisat cu atenție și dedicare, pentru a asigura că instrumentul nu doar cântă, ci și încântă.
Semnificația cimpoiului în aceste locuri merge dincolo de simpla sa prezență în muzică. El este un simbol al identității și al unității comunității, un străjer al tradițiilor și al valorilor autentice. Când cineva cânta la cimpoi, nu cânta doar pentru sine, ci pentru toți cei care au păstrat vie această tradiție de-a lungul secolelor.
Povestea spune că după Războiul de Independență din 1877, un turc îndrăgostit de o fată frumoasă din Perieni s-a stabilit în inima Moldovei. Dintre toate cele aduse de bărbat la Perieni, localnicilor le-a plăcut cimpoiul...
Primul grup de cimpoieri la Perieni a apărut în perioada interbelică, dar formaţia a ajuns cu adevărat cunoscuta în anii '70, o dată cu câștigarea trofeului „Cimpoiul de aur“ de la Strakonice (Cehoslovacie). În 1979 au obtinut locul I la un festival de folclor din Palermo (Italia), iar in 1977 au luat locul I la Cântarea României, celebrul festival din epoca de aur. Obiceiul a dispărut din comună după ce maestrul Aurel Butnaru a plecat în lumea îngerilor, în urmă cu trei ani. Cimpoiul a rămas o comoară culturală de care tot mai puțin tineri sunt interesați...
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau