De la trenulețele din lemn, la roboți

 * într-o epocă marcată de restricții și uniformitate, jucăriile din timpul comunismului în România au reprezentat o fereastră către imaginație și creativitate pentru mulți copii * aceste jucării, de la simple obiecte meșteșugite manual până la produse de masă standardizate, au reflectat realitățile economice și sociale ale vremii, dar și modul în care regimul încerca să modeleze generațiile viitoare * în era digitală de astăzi, piața jucăriilor a cunoscut o transformare radicală, influențată de globalizare, inovații tehnologice și diversificarea preferințelor consumatorilor

România comunistă a traversat o perioadă de izolare economică și politică, al cărei impact direct s-a reflectat în producția și disponibilitatea jucăriilor. Importurile erau strict controlate, iar industria locală de jucării era constrânsă de resurse limitate și de cerințele ideologice. În lipsa plasticului, lemnul și metalul au devenit materialele de bază pentru multe jucării. Trenulețele, mașinuțele și cuburile din lemn erau comune, iar unii părinți chiar confecționau jucării manual pentru copiii lor. Deși simple, stimulau creativitatea și dezvoltarea abilităților motorii. Regimul comunist punea un accent deosebit pe educație și propagandă. Seturile de construcții, jocurile de societate cu teme istorice sau politice și jucăriile care imitau meserii (precum doctori sau ingineri) erau populare, având scopul de a forma viitori cetățeni devotați și competenți. Păpușile și figurinele erau adesea simple și uniformizate. Păpușile din plastic sau material textil erau cele mai răspândite, iar producția lor era orientată spre cantitate mai degrabă decât spre diversitate. Figurinele reprezentând personaje din povești populare românești sau eroi ai muncii socialiste erau, de asemenea, populare.

Întreprinderi precum „Arădeanca” și „Steaua” erau printre principalii producători de jucării în România comunistă. Aceste fabrici, deși limitate în resurse, au reușit să creeze produse durabile și apreciate de copii. Multe dintre ele pot fi văzute la Muzeul copilăriei în comunism, găzduit de Casa Muzeelor din Iași și sunt o atracție pentru mulți copii. „Păpuși din astea avea și mama, acum sunt la bunica. Și televizor ca acesta avea, la fel și insectare. De fapt, pe vremea aia erau obligatorii”, a spus Luca, un puști isteț cu ochi albaștri căruia i-a plăcut mult vizita de la muzeu, date fiind și întrebările adresate ghidului. „Și la bunica am văzut telefon cu disc și pește din sticlă”, a chicotit Răzvan. „Și cu arătătorul ce se întâmpla?”, a întrebat Ecaterina, o zvârlugă ai cărei ochișori se învîrteau prin toată încăperea, „și pentru ce erau acele costume?”. Pentru copiii zilelor noastre, uniformele de pionier și șoim al patriei erau costume, iar imaginile cu munca patriotică erau mărturii din „săptămâna verde și săptămâna altfel”, așa cum sunt cunoscute acum programele de educație non-formală. Cele doar petru drepturi și cele 44 de obligații l-au făcut pe Rareș să se încrunte, cu gândul că parcă „era cam strict pe atunci”, iar sarcinile elevului de serviciu, pe care și Iris le îndeplinește, deci nu au fost o noutate, l-au făcut pe Luca să răsufle ușurat: „Bine că școala la care învăț are o grădină mică”, altfel cine știe câte frunze ar fi trebuit să grebleze... „Așa era pe atunci, pe vremea părinților noștri”, au spus într-un glas Natalia și Irina, apoi s-au întors la răsfoitul manualelor cu paginile îngălbenite de vreme.

 

Lego, Barbie și Hot Wheels

Căderea regimului comunist și deschiderea pieței către importuri au adus o schimbare semnificativă în peisajul jucăriilor din România. Produse occidentale de renume, precum Lego, Barbie și Hot Wheels, au devenit accesibile și au câștigat rapid popularitate. Odată cu avansul tehnologic, jucăriile au evoluat pentru a include materiale mai variate și mai durabile. Plasticul de înaltă calitate, materialele reciclate și tehnologiile avansate au permis crearea unor jucării mai sofisticate și mai sigure. În zilele noastre, accentul pe educație a rămas puternic, dar cu o abordare modernizată. Jucăriile educative de astăzi includ seturi STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), jocuri interactive și aplicații digitale care stimulează învățarea prin joc.

Tabletele, consolele de jocuri și dispozitivele inteligente au devenit jucării populare în rândul copiilor. Acestea nu doar că oferă divertisment, dar și oportunități de învățare prin aplicații educaționale și jocuri interactive. Piața jucăriilor este mult mai diversificată, reflectând interesele variate ale copiilor. Jucăriile personalizabile, figurinele din filme și seriale populare și produsele care încurajează incluziunea și diversitatea sunt din ce în ce mai prezente. „Jocuri din astea cum ar fi Nu te supăra frate sau Dacii și romanii sunt și acum, doar că altfel ambalate și rebranduite”, a concluzionat Luca, pentru care și clasorul cu timbre a fost o iesă interesantă, mai ales că și el este colecționar.

Jucăriile din perioada comunistă erau adesea simple, dar robuste, încurajând copiii să-și folosească imaginația. În contrast, jucăriile moderne sunt adesea complexe și interactive, oferind o experiență de joc mai diversificată. În trecut, accesul la jucării era limitat și uniformizat, în timp ce astăzi există o varietate imensă de produse disponibile, adaptate la diferite preferințe și bugete. Atât jucăriile de atunci cât și cele de acum au avut și au un rol educativ, dar abordările s-au schimbat. Cele comuniste erau adesea folosite pentru a inculca valori ideologice, pe când jucăriile moderne se concentrează pe dezvoltarea abilităților și cunoștințelor într-un mod distractiv și interactiv. Siguranța lor a evoluat semnificativ. În timp ce jucăriile din comunism erau durabile, nu întotdeauna respectau standardele de siguranță moderne. Astăzi, reglementările stricte asigură că jucăriile sunt sigure pentru copii.

Părinții de azi se confruntă cu provocarea de a găsi un echilibru între jucăriile tradiționale și cele digitale. Deși apreciază beneficiile educative ale tehnologiei, mulți încearcă să limiteze timpul petrecut de copii în fața ecranelor, încurajând jocurile fizice și creative.

Maura ANGHEL

Evoluția jucăriilor de la perioada comunistă până în prezent reflectă nu doar schimbările economice și tehnologice, dar și transformările sociale și culturale. De la jucăriile simple, dar pline de farmec ale trecutului, la produsele sofisticate și interactive de astăzi, jucăriile au rămas o parte esențială a copilăriei, continuând să inspire și să dezvolte generațiile viitoare. În ciuda schimbărilor, esența jocului rămâne aceeași: o lume a imaginației, creativității și bucuriei copilărești.