Folosit zilnic, calculatorul încetinește progresul copiilor

Nu cred că există părinte care, după ce și-a lăsat copilul câteva ore să stea pe telefon, tabletă sau calculator, să nu observe o schimbare în modul cum se comportă, cum arată sau cum se simte copilul său. În cartea „Demența digitală” Manfred Spitzer afirmă: „(...) simpla prezență a calculatorului acasă îi face pe copii să se joace la el, ceea ce îi deturnează de la învățat și are efecte negative asupra rezultatelor școlare. (...) rezultatele la citire și aritmetică ale celor care folosesc calculatorul de mai multe ori pe săptămână sunt în mod vădit mai slabe”.

Concluzia autorului, bazată pe studii reale, este şocantă: calculatorul nu îi ajută pe copiii noştri să progreseze decât dacă este folosit de câteva ori pe lună şi atunci pentru scopuri precise. Dacă însă este folosit zilnic le va încetini progresul!

Cunoaşteţi vreun copil care să folosească computerul doar de câteva ori pe lună ?

Deci, la ce ar trebui să foloseşti calculatorul ?

Se pare că folosirea Internetului pentru a căuta informații este utilă în special pentru cei care ştiu ce caută: de exemplu, un expert care caută ceva nou în câmpul său de expertiză va fi mult mai câştigat decât cineva care nu are bazele acelui domeniu.

Combinând cele două idei putem spune că, în cazul copiilor şi adolescenţilor, calculatorul şi Internetul sunt folositoare doar atunci când sunt folosite pentru a se documenta la materiile sau pasiunile lor. Dar, cum monitorizarea activității pe calculator este practic inexistentă, s-a ajuns la constatarea că „achiziţionarea unui laptop și legătura la internet au dus la o diminuare a rezultatelor şcolare” conform lui Spitzer.

În 2008, Ministerul Culturii din România a oferit 35.000 de vouchere, de aproximativ 200 de euro, familiilor defavorizate care aveau copii de vârstă școlară pentru achiziţionarea unui laptop. „Găsim dovezi puternice că copiii din gospodăriile care au câștigat un voucher au avut note școlare semnificativ mai scăzute la matematică, engleză și română”, afirmă profesorii universitari Ofer Malamud şi Cristian Pop-Eleches, care au studiat efectul acestor vouchere.

În plus, cine se uită la mai multe videoclipuri, stă pe mobil, are televizor în cameră, stă mult online şi face activităţi digitale în multitasking ajunge să doarmă mai puţin - ducând în timp la reducerea învățării pe termen lung.

„Cine cunoaște lumea doar dând clic pe mouse, așa cum vor adepții pedagogiei digitale, își va aminti mai prost și mai încet ce a învățat” pentru că „cine învață să cunoască obiectul servindu-se și de manipularea lui se descurcă mult mai repede decât acela care are o cunoaștere abstractă”, afirmă Spitzer. Prin urmare, cei care cred ca a învăța numai digital reprezintă un factor de progres, ei bine, ştiinţa ne arată că cogniţia noastră are nevoie mai mare de interacțiune fizică decât de reprezentări virtuale.

Într-un studiu, din 2010, efectuat de Weis şi colab., s-a măsurat, pe o perioadă de 4 luni, cum progresează timpii de citire la cei care aveau consolă comparativ cu cei care nu aveau.

După cum se observă, cei cu consolă nu numai că nu și-au crescut viteza de citire, cum ar fi fost normal, dar chiar au regresat comparativ cu cei fără consolă.

În concluzie, calculatorul este benefic DOAR când este folosit ca unealtă, ca metodă de informare punctuală, devenind nociv cand este folosit pentru distracție sau pentru perioade lungi de timp.

Alex Gheorghiu, psiholog