Iașul caută urgent 15.000 de locuri de parcare!

La iniţiativa asociaţiilor civice, la Iași se lucrează la elaborarea unei strategii de parcare la nivelul municipiului * odată integrate în sistem locurile netrasate și netaxate, va fi stabilit un tarif diferențiat pe zone, în funcție de cerere și ofertă * în zona centrală, ora de parcare ar putea ajunge la 10 lei, iar în zonele secundare 5 lei sau 20 de lei o zi întreagă

Parcarea în Iaşi a constituit în permanenţă o problemă. Fie că vorbim de parcările cu plată, fie de cele rezidenţiale, cetăţenii au reclamat în permanenţă faptul că numărul acestora este insuficient pentru multitudinea de autoturisme din oraş, problema parcărilor fiind în top 3 al nemulţumirilor ieşenilor, după infrastructura rutieră şi calitatea aerului. Din păcate,

la cât de deranjantă este parcarea Iași, administrația locală nu vine decât cu promisiuni de parcări tip Park&Ride şi cu randările unor parcări subterane nematerializate. Este motivul pentru care asociațiile civice în general şi Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași în special au decis să ia, cum se spune, taurul de coarne şi să apeleze la specialiști în mobilitate, pentru efectuarea de studii care să contribuie la elaborarea unei politici de parcare sustenabile în Iași. De altfel, primele discuţii au avut loc la finele anului trecut, însă fără rezultate concrete. „Au fost doar discuţii, nu a fost stabilit nimic concret. Se porneşte de la premisa că prețul parcării poate regla utilizarea maşinii. Se poate ajunge la un tarif progresiv pentru parcările publice (n.r. – în prezent fiecare oră de parcare este tarifată cu 5 lei), în vreme pentru parcările rezidenţiale ar putea fi valabile abonamentele zonale, ceea ce ar duce la dispariţia licitaţiilor. Repet, însă, sunt doar propuneri, mai multe se vor şti în 2022, odată cu elaborarea acestei strategii care urmăreşte eficientizarea parcărilor şi în raport cu alte măsuri implementate în oraş, cum ar fi banda unică”, spunea, recent, şeful DAPPP Iaşi, Radu Grigoraş. Dealtfel, chiar ieri, pe pagina de Facebook a Primăriei Iaşi a apărut invitaţia către ieşeni pentru a contribui la acest studiu. „Vrem să obținem o imagine cât mai fidelă asupra obiceiurilor de folosire a parcărilor publice din Iași și percepției privind parcările cu plată. Datele colectate vor fi utilizate de specialiști în mobilitate pentru a fundamenta o propunere sustenabilă privind parcările, care va ajunge pe masa Consiliului Local Iași. Politica de parcare este elaborată de APTA - Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași”, se arată pe reţelele de socializare.

Clujul, la şapte ani distanţă

Potrivit Inventarului Parcărilor Publice din România, Iașul are 1.000 de locuri de parcare publice cu plată, Clujul 4.800, iar Oradea 9.200. Acelaşi document mai indică faptul că în topul parcărilor construite după 1990, Clujul are 10 parcări noi de peste 200 de locuri, Oradea are 5 parcări, în timp ce Iașul nici măcar nu apare în clasament. Clujeanul Tudor Măcicășan, expert în mobilitate durabilă, cel angajat de APTA pentru a realiza acest studiu, vorbeşte despre decajale dintre Iaşi şi oraşele din Transilvania, de exemplu. „Noi suntem într-o etapă prin care au trecut și celelalte țări acum 40 de ani. Este un decalaj de 40 de ani între explozia ratei de motorizare în țările vestice și cea din țările foste comuniste. Suntem în etapa sălbăticiei: toată lumea și-a cumpărat mașini și le-a parcat pe stradă. Dar decalajul Iașului nu este doar față de Occident, ci și față de orașele din Transilvania, care au adoptat din timp bunele practici din Europa, iar acum culeg roadele. E un decalaj mare, iar un sistem de parcare bine funcțional, cu un management integrat la nivel de oraș, asigură o multitudine de beneficii pentru conducătorii auto. Eu aș spune că cea mai mare diferență este de circa 7 ani, între orașe care au început să lucreze la parcări demult și astăzi au sisteme funcționale, care produc bani, și Iași, care s-a apucat recent și face destul de puțin. În Cluj, taxarea în centru a început în 2014, iar tarifele au crescut și au devenit cu adevărat agresive în 2016. A fost o surpriză pentru oraș să vadă că măsura nu e așa de nepopulară, iar faptul că se găsesc locuri de parcare în centru e un mare plus. Problema în Iași este că multe locuri de parcare nu sunt integrate în sistem, iar altele sunt încetățenite, dar nu sunt trasate. Adică oamenii parchează la bordură, că așa-i dintotdeauna, nu se amendează, nu se taxează, și toată lumea-i bine. Cele 1.000 de locuri de parcare sunt cele care funcționează astăzi într-un sistem de taxare și enforcement, unde se plimbă agenți și amendează. Dar numărul locurilor de parcare din zona centrală a Iașului se apropie de 15.000, deși ele nu sunt trasate și taxate. Unul dintre scopurile planului la care lucrăm este să determine exact unde sunt aceste locuri, să le integrăm în sistem și să determinăm un preț diferențiat pe zone, în funcție de cerere și ofertă”, spune acesta.

10 lei ora de parcare în centrul Iaşului

Potrivit lui Tudor Măcicășan, sistemul de taxare care va fi introdus va elibera locuri de parcare. „Va fi mai ușor să folosești Iașul cu mașina, doar că parcarea nu va mai fi gratuită. Lăsând la o parte îmbunătățirile reale în materie de trafic, mai ales în zona centrală, unde e normal să fie scumpe parcările, un astfel de sistem produce și mulți bani orașului, bani care pot fi folosiți pentru investiții care nu produc profit, gen piste de biciclete sau tramvaie. Aici este o mare discrepanță între Iași și Cluj. Clujul face peste 12 milioane de lei pe an din parcările centrale, Iașul face de șase ori mai puțin”, mai spune acesta. În ceea ce priveşte tarifele,  acestea se vor dubla. „Încă nu am determinat tariful, dar sunt niște bune practici. Este bine să fie sume rotunde, să fie ușor de gestionat sistemul. Eu aș intui că poate ajunge undeva până la 10 lei pe oră pentru zona unu, ultra-centrală. În zone secundare poți introduce planuri de fidelizare, să zicem 4-5 lei pe oră sau 20 de lei o zi întreagă”, spune specialistul clujean.

Navetiştii, principalii „inamici”

Însă politica de parcare nu este singura măsură care poate elibera centrul orașului de mașinile care stau parcate de-a lungul zilei. Specialiştii vorbesc de două direcţii mari care trebuie urmărite în paralel: prima este de a crea alternative cât mai bune - transport public de calitate, infrastructură pentru ciclism și rețele pietonale pentru mers pe jos în siguranță. A doua direcție ține de măsurile restrictive - pietonalizările sau închiderea unor străzi în weekend - și această politică de parcare, care face mersul cu mașina dificil, incomod, scump, mai ales în centru, unde e marea problemă. „Problema nu sunt utilizatorii ocazionali, deși ei sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de parcare în centru, ci utilizatorii sistematici, navetiștii cu mașina, care vin și ocupă un loc de dimineața până seara, zi de zi. În centru avem trei categorii de oameni care parchează: prima și cea mai importantă sunt riveranii. Ăstora nu le poți impune 10 lei pe oră pentru restul vieții doar pentru că au mașină, că te trezești cu un centru depopulat. A doua categorie sunt navetiștii, cei care lasă mașina dimineața, o iau seara, și ocupă 12 metri pătraţi în centru. Aceștia trebuie descurajați cel mai tare de către o politică de tarifare funcțională. A treia categorie, cei pe care vrem să-i ajutăm și să-i încurajăm, sunt utilizatorii pe termen scurt, cei care folosesc orașul pentru comerț, turism, care stau o oră, două trei, și care permit un turnover de 3-8 mașini pe zi pe un singur loc de parcare. Pentru a le face loc lor, trebuie scăpat de a doua categorie, de navetiști, într-o oarecare măsură. Dacă navetiștii - care au serviciul, dar nu și domiciliul în centru - nu vor putea să-și ia un permis anual și vor putea parca numai cu 10 lei pe oră, numărul lor va scădea simțitor. Ei nu vor parca mai departe de destinație, pentru că e un disconfort, ci vor încerca transportul public, care într-o lume normală ar trebui să coste mai puțin pe lună decât parcatul unei mașini în centru”, mai spune Tudor Măcicăşan.

Haosul parcărilor rezidențiale gratuite

Iașul mai are o problemă reală în a trasa și integra în sistem locuri de parcare încetățenite și legale. Sunt foarte multe străzi unde se parchează pe ambele părți, unde este deja loc sau se poate elibera prin sensuri unice. Practic există mult spațiu carosabil ocupat de mașini care parchează legal, în sensul că nu blochează intersecția sau traficul, dar pe locuri încetățenite, unde nu e trasat nimic, fără abonament, fără integrare în sistem. „Eu, când am venit în Iași, am stat în cartierul Dacia. Un infinit de străzi de 7 metri, în care se circulă pe dublu sens, dar cu mașini parcate la bordură, așa că mașinile se așteaptă una pe alta, care ar putea fără niciun efort să devină străzi cu sens unic, cu parcări legale pe ambele părți. Pentru Iași, un astfel de sistem permite constrângerea la anumite măsuri de planificare fericite. De exemplu, poți să dai un loc de parcare la prima mașină dintr-o gospodărie la un tarif, și pentru a doua mașină la un tarif de zece ori mai mare, sau cel puțin triplu. Fără nicio glumă, asta e ceva ce se practică în Europa”, mai afirmă specialistul în mobilitate. Lucian STATE