Iașul, un oraș accesibil pentru nevăzători

Orbirea este condiția lipsei percepției vizuale, datorată factorilor fiziologici și/sau neurologici. Orbirea completă este lipsa totală a formei și a percepției luminoase. Este înregistrată clinic ca „Percepție fără lumină” sau „NPL”. Afecțiunile de vedere, sau dizabilitățile de vedere, cum li se mai spune, nu reprezintă același lucru cu pierderea completă a vederii. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 15,88% dintre persoanele cu deficiențe de vedere se confruntă cu un întuneric total sau sunt nevăzătoare. Restul, de 84,12 %, au viziune parțială, cum ar fi percepția culorii, percepția luminoasă, mișcarea sau chiar și percepția formelor. Ele sunt în stare să vadă prin estompare sau la diferite grade de denaturare a imaginii clare, reale. Multe persoane nevăzătoarea se raportează la a percepe dizabilitatea lor de vedere ca pe o simplă provocare fizică și nu o văd ca pe un motiv de a intra în depresie. În niciun caz nu o văd ca pe o slăbiciune sau ca pe ceva care să le umbrească bucuriile de zi cu zi.

 În România, la momentul actual 801.016 persoane suferă de handicap, dintre care 75.740 sunt copii. În rândul persoanelor cu handicap vizual, regăsim un număr de 90.037 de persoane, dintre  care 3.142 sunt copii, cifre ce reies din ultima statistică realizată de Ministerul Muncii. 

Comparativ cu anul 2018, numărul total de persoane din această categorie a scăzut, în 2018 fiind înregistrate peste 95 de mii de persoane. În cazul minorilor nevăzători, numărul a crescut, în anii anteriori fiind înregistrați peste 2.700 de copii. Majoritatea se nasc cu aceast aspect, iar cazurile în care oamenii ajung să își piardă vedere pe parcusul vieții, din cauza diferitelor accidente nefericite, nu predomină în numărul persoanelor cu acest handicap.

În aceeași statistic, realizată de Ministerul Muncii, la nivelul județului Iași se înregistrează un număr de 3.028 de persoane nevăzătoare, dintre care 73 sunt copii. Astfel, toate aceste persoane își găsesc sprijinul la Asociația Nevăzătorilor, filiala Iași, unde au parte de sprijin emoțional, reprezentanții asociației încercând să concretizeze programele specifice pentru dezvoltarea autonomiei, mai ales pentru cei care își pierd vederea pe parcursul vieții și au nevoie nu doar de sprijin emoțional, ci și de support pentru a-și dezvolta autonomia, de a se adapta la un nou stil de viață. 

De asemenea, asociația a început să pregătească o serie de dispozitive asistive, pe care le pot folosi nevăzătorii în diverse contexte, în scopul de a-și ușura traiul. Pentru înțelegerea deplină a sentimentelor pe care le simt nevăzătorii, reprezentanții asociației fac și anumite exerciții specifice. „Impactul este foarte puternic, în momentul în care afli că ai deficiențe de vedere. Din exercițiile pe care le-am făcut, tocmai pentru a empatiza cu ceea ce se întâmplă, am observat că este o diferență enormă între diferitele tipuri de dizabilități. Eu m-am pus în situații în care am vrut să văd cum aș putea reacționa. M-am legat la ochi și am realizat diverse activități, pentru că până nu ești în situația aceasta, nu poți înțelege. Și, astfel am constatat că toate reflexele pe care le avem, toate obiceiurile noastre se transpun vizual în momentul în care ești nevăzător. Acestea devin ochii”, a declarat Oana Mocanu, președinta Asociației Nevăzătorilor, filiala Iași.

În cazul persoanelor cu deficiențe de vedere, acestea pot să angajeze însoțitori și nu sunt obligați neapărat să apeleze la Direcția de Asistență Sociale, cum este cazul județului Iași, pentru a beneficia de un asistent personal.

Pentru ajutorul persoanelor cu dizabilitate vizuală, Iașul s-a mobilizat, devenind un oraș mai accesibil. „Ceea ce ne bucură acum foarte mult este faptul că există o alianță între ONG-urile mai mari din Iași, și anume APTA - Alianța pentru promovarea transportului alterativ. Împreună cu ei am făcut demersuri pentru accesibilizarea orașului, mergând pe o propunere concretă  către Consiliul Local de a accesibiliza, pe zone, luând-o bucățică cu bucățică. Practic, un rezultat al acestui demers făcut de APTA este că, anul acesta, a fost aprobată în Consiliul Local accesibilizarea concretă și corespunzătoare a bulevardului Păcurari. Deja lucările au avansat și sperăm ca până la finalul anului să fie lansată și achiziția pentru accesibilizarea zonei”, a declarat Oana Mocanu, președinta Asociației Nevăzătorilor Iași. 

Această achiziție constă în principal într-un traseu cu covor tactil, marcaje specifice pentru acest covor, rampe corespunzătoare și semnal sonor la semafoare. Un alt demers care s-a realizat la Primăria Municipiului Iași este marcajul pentru dizabilitate, cu instalarea unui buton ce reprezintă aplicația „Step-Hear”. Practic, prin intermediul unor senzori montați în diferite puncte din zona Primăriei, nevăzătorii se pot conecta în aplicație și primesc informații vocale despre direcția în care să meargă, obiectele și clădirile din jurul lor. În momentul în care ajung la intrarea în Primărie, aceștia apasă un buton, iar cineva îi va conduce în locul în care are nevoie. Gabriela RUSU