Ieşenii cer inventarierea copacilor din oraş!

Activiştii de mediu susţin că Iașul se confruntă deja de mulți ani cu o importantă problemă de mediu urban, reprezentată de declinul arborilor stradali, astfel că este vital ca arborii să fie gestionați corect, pe baza unor informații înglobate de un instrument de tip registru verde

În bugetul local 2022, la propunerea celor de la Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) Iași a fost inclusă suma de 70.000 lei pentru actualizarea Registrului spațiilor verzi, în care ar trebui să se regăsească și situația la zi a stării copacilor din jurul blocurilor și de pe aliniamentele stradale din municipiu. „Ar trebui inventariați arborii după specie, caracteristici, cu evaluarea stării lor de sănătate și recomandări de tratament, acțiune (copaci bolnavi, uscați, rupți). Este un proces laborios, dar în care un rol important l-ar putea avea mediul academic ieșean. În perioada următoare, odată cu începerea anului universitar, ne dorim să avem întâlniri cu reprezentanți de la Universitatea de Ştiinţele Vieții Ion Ionescu de la Brad Iaşi, pentru a discuta implicarea în inventarierea arborilor urbani din municipiu”, spun membrii alianţei. Aceştia mai susţin că Iașul se confruntă deja de mulți ani cu o importantă problemă de mediu urban, reprezentată de declinul arborilor stradali, astfel că este vital ca arborii să fie gestionați corect pe baza unor informații înglobate de un instrument de tip registru verde.

Scurt istoric

În urmă cu doi ani, plenul Consiliului Local al municipiului Iași a dezbătut şi votat un proiect de hotărâre privind aprobarea Registrului local al spaţiilor verzi din. Registrul local al spaţiilor verzi din Iași este constituit dintr-un sistem informațional de tip GIS, care cuprinde datele tehnice ale tututor spațiilor verzi, conform indicilor de calitate și cantitate, compus din planurile și hărțile, în format digital ale terenurilor definite ca spații verzi, date și informații privind speciile de arbori și vegetația existentă, arbori izolați și ocrotiți precum și terenurile degradate, lista centralizatoare a suprafețelor incluse - spații verzi/terenuri degradate - în registrul local al spaţiilor verzi. Potrivit acestui document, Iaşul dispune de o suprafaţă totală de spaţii verzi de 6.941.778 metri pătraţi. Vorbim aici de spaţii verzi cu acces nelimitat (parcuri, scuaruri, fâşii plantate), spaţii verzi publice de folosinţă specializată (grădini botanice, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement), spaţii verzi aferente dotărilor publice (creşe, gradiniţe, şcoli, unitati sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire, baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă), spaţii verzi pentru agrement (baze de agrement, complexuri şi baze sportive), spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă. Raportat la cei 370.000 de locuitori ai judeţului, rezultă o suprafață de 18,76 metri pătraţi de spații verzi pe cap de locuitor, cifră inferioară normelor impuse de Uniunea Europeană. Scriptic, însă, lucrurile stau diferit întrucât funcţionarii Primăriei raportau suprafaţa verde la o cifră mult mai mică de locuitori. „Registrul Spațiilor Verzi din municipiul Iași, prevede că suprafața verde este de 695,8 ha. Numărul de locuitori din municipiul Iași, conform recensământului din 2011, este de 290.422 locuitori.  Împărțind suprafața verde a municipiului Iași la numărul de locuitori, rezultă o suprafață de 23, 95 mp spațiu verde/cap locuitor”, se arăta într-un document al municipalităţii.

Un procent prea mic

Nu-i mai puţin adevărat că s-au întreprins eforturi pentru creşterea suprafeţei verde, în condiţiile în care dezvoltarea urbanistică a oraşului părea să sufoce acest lucru. Există, în acest moment, un proiect de hotărâre privind aprobarea reglementării suprafețelor minime de 30% - spații verzi aferente terenurilor care sunt transferate din extravilan în intravilan. Pentru construcţii administrative şi financiar-bancare, spaţiile verzi vor trebui să deţină minimum 15% din suprafaţa terenului, iar conformarea şi  dimensionarea  spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice. La fel, pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de doi metri pătraţi de locuitor.

Sunt reglementate spaţiile verzi şi pentru alte tipuri de construcţii. Pentru cele comericale, vor  fi  prevăzute  spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi  de agrement, în exteriorul clădirii sau în curţi interioare care vor însuma între 2-5% din suprafaţa totală a terenului. În ceea ce priveşte construcţiile culturale spaţiile verzi şi plantate, spaţiile de joacă şi de odihnă, în funcţie de capacitatea construcţiei, vor deţine 10-20% din suprafaţa totală a terenului. În fine, ridicarea unui spital sau a unei clinici medicale realizarea unui parc cu o suprafaţă de 10-15 metri pătraţi.

Proiecte

Facem precizarea că şi Primăria Iaşi implementează proiecte proprii, realizate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional - Axa 4.2. Unul dintre acestea este „Oaza de verdeață din cartierul nostru”, un program comunitar de revitalizare a spațiilor publice abandonate sau degradate de mici dimensiuni, vizând reconversia și refuncționalizarea a 12.741 metri pătrați de teren neutilizat. Terenurile ce urmează a fi înfrumusețate sunt situate pe aleea Prof. I. Simionescu (2.664 metri pătrați), strada Bradului, nr. 17 A (4.250 metri pătrați), strada Egalității, nr. 27 A (2.519 metri pătrați), strada Butnari, nr. 13 A (1.673 metri pătrați) și strada Romană (1.635 metri pătrați). Valoarea totală a investiției este estimată la 8.081.887 de lei, cu TVA, iar durata de realizare a proiectului la 28 de luni.

Un alt proiect a vizat înfrumusețarea zonei de agrement C. A. Rosetti, acesta incluzând reconversia și refuncționalizarea a 17.912 metri pătrați de teren neutilizat și degradat. Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni, iar valoarea sa de 13.942.773 de lei. Lucian STATE

 

* * *

La nivelul Iașului, cartierele considerate cele mai „verzi” sunt Copou, Tătărași, Tudor Vladimirescu, Bucium și Galata. De asemenea, cele mai mari suprafețe de spații verzi sunt atribuite în zona Ciric, Grădina Botanică, Parcul Expoziţiei şi Parcul Copou, numai acestea patru totalizând jumătate din cele aproape 700 de hectare de spaţii verzi.