La judecată din cauza unor copii xerox

* reclamantul a cerut despăgubiri de 118 lei, plus 50 lei cheltuieli de judecată * ghinionul lui a fost că a greşit pârâtul

Zilele trecute, Judecătoria Hârlău a pronunţat sentinţa în una din cele mai năstruşnice speţe din ultimii ani. Povestea a început pe data de 18 mai, când Alecu C., din Cepleniţa, a mers la Judecătoria Iaşi unde a depus o cerere pentru a obţine copiile xerox dintr-un dosar penal în care era implicat ca şi reclamant într-un caz de mărturie mincinoasă. A primit răspuns favorabil şi s-a prezentat să ridice înscrisurile, achitând suma de 254 lei, cât au fost costurile de multiplicare. Ajuns acasă, Alecu a văzut că n-a primit toate actele cerute şi s-a trezit cu multe foi din alt dosar. S-a enervat cumplit, a făcut ordine în hârtii şi a socotit că ar fi plătit în plus suma de 118 lei. Drept urmare, l-a chemat în judecată, la începutul lunii august, pe operatorul xerox, un anume Sile C., cerând obligarea acestuia la plata despăgubirii plus 50 lei drept cheltuieli de judecată. Reclamantul a precizat că, după ce a achitat cei 254 lei, a primit copiile xerox la parterul clădirii, fără a avea posibilitatea de a verifica dacă acestea erau efectuate după toate documentele din dosar. În plus, el s-a mai plâns de faptul că pârâtul ar fi ascuns în mod abuziv diverse înscrisuri, „favorizând anumiţi infractori”.

Luat ca din oală, operatorul a cerut o amânare, ca să se dumirească şi ca să-şi pună un avocat. În luna ce a urmat, Sile s-a edificat de cum stă treaba şi a depus o întâmpinare, invocând lipsa calităţii procesuale pasive. Adică, nu el ar fi trebuit chemat în judecată, deoarece „nu a acţionat în calitate de persoană fizică, neavând nici capacitatea de a efectua un astfel de act, ci în calitate de reprezentant legal al intereselor unei instituţii, în cauză Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi”. Ori, reprezentantul legal al instituţiei nu este operatorul xerox, ci procurorul general şi, în caz de nemulţumire, împotriva acestuia ar fi trebuit să se îndrepte reclamantul.

Logică imbatabilă, iar judecătorii i-au dat dreptate, reţinând că „excepţia invocată este întemeiată, pârâtul persoană fizică nefiind în sine semnatarul documentului care a condus la existenţa raportului juridic cu reclamantul, ci doar reprezentantul legal al unei instituţii. Astfel, instanţa urmează să admită excepţia şi să respingă cererea în pretenţii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă”.

Alecu a rămas cu buzele umflate, fără bani şi fără copiile de care avea nevoie. Însă, poate face apel. Marcel FLUERARU