Mitică Tufă a pierdut definitiv lupta cu justiţia şi va ieși la pensie din închisoare

 Totul a plecat de la o bucată de pământ, iniţial a fost o dispută între Mitică Tufă (acum în vârstă de 58 de ani) şi un vecin de-al lui, dar apoi lucrurile au degenerat, pas cu pas. Astfel, la începutul lui 2009, agricultorul din Sireţel, nemulţumit că Judecătoria Paşcani nu i-a dat câştig de cauză, a intrat în greva foamei. N-a obţinut nimic, a renunţat repede la această formă de protest şi a început să-şi şicaneze vecinul. S-a lăsat cu ameninţări, câteva bătăi şi chemat poliţia. Mitică a înjurat oamenii legii şi nu s-a sfiit să-i ameninţe cu furca. I s-a deschis dosar penal şi, la sfârşitul lui 2013, a suferit prima condamnare: un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de „tulburare de posesie” şi „şantaj”.

Ştiindu-l aprig la mânie, poliţiştii din cadrul Biroului Urmăriri au apelat la sprijinul luptătorilor S.A.S., în dimineaţa de 20 martie 2014, pentru a-l încătuşa pe agresivul Mitică. Acesta n-a fost deloc impresionat de desantul celor nouă oameni ai legii. A dezlegat câinele, un ciobănesc mioritic şi a pus mâna pe topor, strigând: „Cine se apropie de mine, îi iau capul!”. În acel moment, poliţiştii au decis să intervină în forţă, cu spray-uri şi grenade lacrimogene. Fără spor. Mitică rotea ameninţător toporul, a fost la un pas să taie gâtul unui luptător S.A.S. Câinele, deşi vădit afectat de lacrimogene, făcea şi el probleme, război în toată regula.

La un moment dat, unul din poliţişti a zărit undeva în curte o cadă din tablă zincată, a făcut semn către doi colegi, au luat recipientul şi l-au aruncat peste Mitică. Acesta s-a prăbuşit sub greutatea căzii, luptătorii au izbit în tablă cu ce-au apucat, astfel încât şocul fonic l-a anesteziat pe ţăran.

Cadou de ziua onomastică: 14 ani de puşcărie

Tufă a ajuns în arestul preventiv şi a început procesul. Unul destul de anevoios, mulţi martori, multe declaraţii, inculpatul a invocat încă o dată abuzul magistraţilor păşcăneni, pe care i-a considerat mereu vinovaţi că i-ar fi furat ogorul. Ţăranul a fost acuzat de comiterea unui număr de nouă infracţiuni de ultraj, loviri şi alte violenţe, avea şi cazier.

Sentinţa a fost pronunţată pe 26 octombrie 2017, chiar de Sfântul Dumitru, ziua onomastică a celui judecat. Un cadou cinic, 14 ani de puşcărie.

Ajuns în Penitenciarul Iaşi, Mitică nu s-a împăcat deloc cu situaţia, atacând sentinţa prin toate căile posibile. Revizuire, contestaţie la executare, contestaţie în anulare, dar fără vreun rezultat.

În cele din urmă, ca o ultimă soluţie, Mitică a solicitat Curţii de Apel Iaşi, la începutul lunii trecute, rejudecarea şi strămutarea cauzei, întrucât este discriminat la instanţele din Iaşi, care îi încalcă drepturile procesuale. În demersul său, condamnatul a subliniat că a depus probe în susţinerea cererii de revizuire, dar i se încalcă cu rea credinţă dreptul la revizuire. I s-a respins cererea de revizuire, deşi a solicitat administrarea probei cu martori noi, astfel încât doreşte să fie judecat de o instanţă imparţială.

La dezbaterile de fond, derulate în data de 29 aprilie, petentul Tufă a cerut şi recuzarea procurorului de caz, pe motiv că acesta pune concluzii neîntemeiate şi a insistat ca acestea să fie respinse. Detaliind, el a indicat prin cererea scrisă, doi martori care au văzut ceea ce s-a întâmplat, astfel încât aceştia trebuie audiaţi pentru a declara ceea ce au văzut. Consideră că ancheta nu s-a tăcut în mod corect şi nu înţelege de ce a fost condamnat dacă nu s-a dovedit că el ar fi pus viaţa în pericol cuiva.

În versiunea lui, Mitică a zugrăvit desantul din martie 2014 ca un abuz al poliţiştilor, susţinând că el a fost cel bătut şi nu invers. Iar, mai apoi, în arestul preventiv, ar fi suferit şi un infarct. A mai spus că nu a fost vorba de un topor, ci de o secure, iar poliţiştii l-ar fi dezarmat imediat, apoi l-ar fi bătut.

Speculant şi suferind de mania persecuţiei

Magistraţii Curţii de Apel au studiat în amănunt tot istoricul, toate actele depuse la dosare, apoi, în motivarea sentinţei de săptămâna trecută, au concluzionat: „în raport de informaţiile care atestă parcursul cronologic factual al cauzei, în pofida susţinerilor, de altfel pur speculative şi inadvertente, ale petentului, nu pot fi decelate date sau informaţii din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Iaşi ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, care nu sunt rude sau afin până la gradul al IV-lea cu judecătorii, procurorii sau grefierii instanţei, sau că ar exista pericolul de tulburare a ordinii publice. Petentul a învocat în mod generic faptul că este discriminat şi abuzat, prin încălcarea drepturilor procesuale şi a drepturilor fundamentale ale omului, fără a se putea dovedi vreo împrejurare care să poată fi caracterizată printr-o astfel de conduită”.

Ca atare, lui Mitică i s-a respins şi această ultimă cale de atac, sentinţa e definitivă, iar el mai are de stat multă vreme după gratii. Cel puţin încă şase ani. Poate ieşi la pensie de acolo. Marcel FLUERARU