Peste 130 de minore au devenit mame, la Iași!

* cele mai multe nașteri s-au produs la Maternitatea „Cuza Vodă” - 62, Maternitatea „Elena Doamna” – 18, și Spitalul Municipal Pașcani – 7 * dintre nașterile înregistrate anual la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, cea mai mare unitate medicală de acest gen din Moldova, 11% provin din rândul mamelor minore * conform unui studiu efectuat între anii 2010 și 2018, cel mai mare procentaj de nașteri a fost înregistrat în rândul mamelor cu vârsta de aproximativ 17 ani - 54%, iar din numărul total 1% sunt fete care abia au împlinit vârsta de 12 ani

La maternitățile din Iași ajung, anual, sute de fete cu vârstele cuprinse între 12 și 17 ani. Majoritatea ajung în atenția medicilor chiar în momentul nașterii, din cauza lipsei educației și a fricii, chiar dacă sunt conștiente că lucrul acesta le-ar putea costa viața. Totuși, puține sunt fetele care își doresc să devină mame la vârste fragede...

În prima jumătate a anului în curs, la Iași au născut 91 de mame minore, iar 42 au fost înregistrate ca gravide. Cele mai multe nașteri s-au produs la Maternitatea „Cuza Vodă” - 62, urmate de Maternitatea „Elena Doamna” – 18, Spitalul Municipal Pașcani – 7, alte unități sanitare - 4.

La Direcția Generală pentru Protecția Copilului au fost înregistrate, anul acesta, 164 de sesizări referitoare la mamele minore. „În urma sesizărilor unităților sanitare, pentru 11 copii s-a stabilit instituirea unei măsuri de protecție. Astfel, șase copii vor primi asistență maternală, doi vor merge către centrele rezidențiale aflate în subordinea Direcției, iar trei minore vor sta în plasament familial”, au transmis reprezentanții Direcției Generale pentru Protecția Copilului Iași.

„Totul începe cu o joacă și se termină cu apariția unei sarcini”

Din punct de vedere social, acest fenomen este întregistrat atât în mediul rural, cât și în mediul urban. Dacă până în 2018 cele mai multe mame minore erau din mediul rural, în ultimii doi ani proporția s-a inversat, iar explicația stă în faptul că fetele vin să studieze în școlile din Iași.

În cazul mamelor minore, vârsta medie la prima naştere este de 15,4 ani, cu o valoare minimă de 12 ani. „O parte dintre ele nu conștientizează că viața lor se va schimba. Cred că un rol important în acest fenomen îl constituie reperele sociale. Se uită pe social-media, pe toate canalele televizate și văd tot felul de modele și, cum sunt la vârsta la care își aleg modelele, ele văd doar femei care își expun nuditatea, care lasă falsa impresie a unei accesibilități false și imediate în a fi cucerită de partea masculină. Toate acestea duc la apariția unui model social în care se promovează nuditatea și se diluează foarte mult relația unor adolescenți. Totul începe cu o joacă și se termină cu apariția unei sarcini”, a spus dr. Bogdan Doroftei, director medical la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, cea mai mare unitate medicală de acest gen din Moldova.

11% dintre nașterile înregistrate la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași se înregistrează în rândul mamelor minore. Un studiu efectuat între anii 2010 și 2018 a arătat faptul că cel mai mare procentaj de nașteri a fost înregistrat în rândul mamelor cu vârsta de aproximativ 17 ani - 54%, iar din numărul total 1% sunt fete care au vârsta de 12 ani. „Cred că modalitatea în care ele atrag atenția în fața altor fete este cea sexuală. Vor să acumuleze experiență, vor să fie în fața celorlalte fete, dar ajung să rămână gravide. De cele mai multe ori se adresează părinților. Un fenomen important este faptul că aceste mame nu își abandonează copiii în maternitate. Vin părinții, preiau minora și copilul și îl integrează în familie, lucru de apreciat în condițiile actuale. O altă explicație ar fi că unele minore din mediul rural caută o soluție foarte ușoară și la îndemână de a-și începe o viață alături de un partener, de a se desprinde de domiciliu. În familiile din mediul rural sunt mulți membri, spațiile locative sunt cu un număr redus și atunci, una dintre soluțiile pe care le are o minoră în momentul respectiv este de a face un copil cu partenerul ei. De cele mai multe ori, aceste fete abandonează școala și renunță la ideea de a-și face un plan, o carieră”, a mai spus dr. Bogdan Doroftei.

Lipsa educației sexuale, un factor important

Statisticile efectuate de Organizația Salvați Copiii România arată că, în 2020, vârsta medie a tatălui, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este cu aproximativ cinci ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri, în majoritatea situaţiilor având vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani. Marea majoritate a mamelor minore aleg să nască natural, într-o proporție de 70%, iar restul de 30% prin cezariană, având în vedere faptul că organismul lor nu este dezvoltat complet. Medicii spun că tinerele aduc pe lume copii sănătoși, chiar dacă sunt prematuri. Greutatea lor medie este de aproximativ 2.500 de grame în 87% din cazuri. „Copiii sunt sănătoși. Există o relație între vârsta mamei și sănătatea copilului, într-adevăr, cu cât vârsta mamei este mai mică... Asta nu înseamnă la 12 ani, ci la vârful de fertilitate a unei femei, adică între 20 și 25 de ani. Cu cât vârsta este mai apropiată de acest interval, cu atât și copilul are șanse să se nască fără probleme. Copiii care se nasc prematur din aceste mame nu au patologii malformative. Sunt copii absolut normali, doar că sunt copii născuți de alți copii. Din punct de vedere fizic, uterul nu este ajuns la capacitatea maximă și la dezvoltarea suficientă pentru a menține o sarcină până la termen, adică nouă luni”, a precizat dr. Doroftei.

Sănătatea gravidelor minore poate fi pusă în pericol

În medie, o mamă minoră are nevoie de 3-4 zile de spitalizare, dar sunt și cazuri mai dificile, care necesită chiar și nouă zile de îngrijiri medicale. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul celor care vin la medic pentru prima dată chiar în momentul nașterii. „Trebuie luate în calcul toate elementele legate de monitorizarea unei sarcini, de nașterea în cazul mamelor minore, care de multe ori poate să se agraveze cu complicațiile unei nașteri laborioase, unei nașteri patologice. Complicații care constau în pierderea de sânge, hemoragii masive care pot să ducă până la histerectomie, adică pierderea uterului sau un impact reproductiv ulterior, în sensul că poate afecta inclusiv capacitatea și prognosticul reproductiv pe viitor. Toate acestea duc la o modificare patologică a sănătății femeii”, a menționat dr. Doroftei.

Pe lângă acest fapt, pacientele minore beneficiază de consultații prenatale, conform protocoalelor în vigoare, dar ele nu se adresează medicului. „Inițial, minorele își ascund sarcina, apoi o acceptă, dar, din varii motive, cum ar fi lipsa educației, se gândesc că ar putea să fie judecate de medicul de familie sau de medicul obstetrician și, de cele mai multe ori, ajung la spital în ultimul moment, când efectiv nasc. Sunt protocoale terapeutice de a preveni și de a trata nașterea prematură, dar condiția este ca ele să se prezinte la medicul specialist în timp util, nu în momentul în care ajung în dilatație completă și există iminența de naștere”, a conchis dr. Bogdan Doroftei.

Corina ISTRATI