Poştaşii ieşeni, cu tolba plină şi portofele goale!

În prezent, meseria de factor poştal nu mai atrage pe nimeni * deşi concursurile de angajare nu duc lipsă de candidaţi, aceştia renunţă după numai câteva luni, mai exact atunci când realizează că fac o muncă extenuantă pentru un salariu modest * cei care au rămas în sistem pot fi consideraţi fie devotaţi meseriei, fie inconştienţi, din moment ce unii au ajuns să câştige 2.000 de lei după trei decenii de activitate * în judeţ, criza factorilor poştali este resimţită atât de ieşenii de rând, cât şi de edili, ambele categorii fiind nevoite să aştepte o săptămână bani sau documente importante

Cu ani în urmă, erau priviți cu invidie, iar pensionarii îi așteptau cu ochii pe ceas. În prezent, factorii poștali au ajuns să fie plătiți cu salariul minim pe economie, în condiţiile în care volumul de muncă aproape s-a dublat prin dezvoltarea sălbatică a urbei şi a Zonei Metropolitane. S-a ajuns în situația ca această meserie să ducă lipsă de practicanți, numărul celor 450 de factori sau agenţi poştali existenți la un moment dat în județul Iași împuținându-se de la an la an. Condiţiile de muncă, dar mai ales salariile, îi determină pe cei mai mulţi dinspre aspiranţi să renunţe după câteva luni. „Este o activitate intensă şi plină de responsabilităţi. Şi care, din păcate, nu este remunerată aşa cum trebuie. Avem colegi, factori poştali, care după 30 de ani activitate abia au ajuns să câştige 1.900-2.000 de lei net lunar. Se porneşte de la salariul minim pe economie, iar de-abia după şase luni se urcă cu o clasă la salarizare şi cu încă una la doi ani de activitate”, spune Liviu Ganea, liderul filialei ieşene a Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România.

Angajări în fiecare săptămână. Oamenii vin, văd care-i treaba şi renunţă...

În mediul rural, situația este și mai dificilă întrucât meseria – prost plătită și extenuantă - nu mai atrage pe nimeni. „Sunt sectoare descoperite. Un prim exemplu este cel de la Ipatele, unde factorul poştal a ieşit la pensie. Probleme ar mai fi în Probota şi Perieni, sperăm că temporare. Şi asta în condiţiile în care organizăm săptămânal concursuri de recrutare. Oamenii vin cu percepţia că un factor poştal câştigă un salariu decent, după care renunţă în momentul în care realizează că  realitatea e cu totul alta”, mai spune sindicalistul ieşean.

Corespondenţă livrată ieşenilor după o săptămână de aşteptare

În Ipatele, criza factorilor poştali a degenerat într-un mic scandal. Aici, se ajunsese în situaţia ca diferite drepturi băneşti şi corespondenţa să fie distribuite câteva ore pe săptămână, vinerea între 7.30 şi 10.30. Oficialii Primăriei au declarat că mai bine vin la Iaşi pentru intra în posesia corespondenţei pentru a nu fi nevoiţi să aştepte o săptămână, iar unii pensionari, domiciliaţi prin satele vecine, susţineau că dacă nu reuşesc să ajungă la timp la Căminul Cultural poştal, nu mai primesc banii cuveniţi sau  înştiinţările pentru colete.

Fac şi asistenţă socială. Gratuit

Poate că alta ar fi fost situaţia factorilor poştali ieşeni dacă, anul trecut, s-ar fi materializat o iniţitivă pornită la fruntea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării prin care poștașii, o resursă umană etichetată ca fiind foarte atașată de comunități, să poată avea activități complementare. Era vorba de  conversia factorilor poștali în asistenți comunitari. Adică să semnaleze lucruri neobișnuite, precum decesul unui pensionar sau nevoie de ajutorare a celor care nu se pot deplasa. „Din nefericire, măsura nu a mai fost pusă în practică. Asta, în condiţiile în care colegii noştri, extrem de responsabili, fac şi asistenţă socială, anunţă unde trebuie atunci când apar situaţii deosebite”, mai spune Liviu Ganea.

Sector mare, remuneraţie minimă

În Iaşi lucrează în jur de 300 de factori şi agenţi poştali, dintre care 85 deservesc municipiul. Şi cei din oraş o duc greu, aceasta întrucât, conform afirmaţiilor unuia dintre ei, „Iaşul a devenit oraşul a zece, nu şapte, coline”. Sau, altfel spus, sectoare mult mai mari, pe aceeaşi bani. Puţini... Lucian STATE