Rata obezității la adolescenți îi îngrijorează pe specialiști
Dimensiune font:
* ratele excesului de greutate şi obezitate în rândul adolescenţilor au crescut constant în ultimele două decenii, una din cinci persoane cu vârsta de 15 ani încadrându-se în aceste categorii * și rata alimentară nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE, iar alimentaţia nesănatoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume, precum şi consumul ridicat de zahăr şi sare au fost implicate într-un sfert din totalul deceselor înregistrate în 2019
Îngrijorare în rândul specialiştilor din ţară. Unul din cinci adolescenți de 15 ani este supraponderal, iar în ultimii ani rata obezităţii este într-o continuă creştere.
Pentru a preveni obezitatea, nutriţioniştii şi dieteticienii ne recomandă schimbarea obiceiurilor alimentare. Studiile lor au fost prezentate în premieră la Iaşi, în cadrul primei conferinţe naţionale a Colegiului Dieteticienilor din România. „Este o ocazie în cadrul căreia se pot organiza mese rotunde pentru discuţii într-un cadru mai apropiat, mai prietenesc, fiind o experienţă cu rezultate benefice pentru cariera profesională a tinerilor absolvenţi. Este important ca noi cei care am absolvit mai devreme să le dăm un plus de încurajare. Este o perioadă în care poate sunt puţin dezorientaţi după absolvire, caz în care aceste manifestări sunt prilejul cel mai protrivit să înveţe şi să lege colaborări la noi în ţară”, a spus Florina Ruţa, preşedinta Colegiului Dieteticienilor din România.
Tema aleasă pentru această primă conferinţă se referă la importanţa terapiei medicale nutriţionale în managemetul afecţiunilor cardiometabolice. Ne referim în special la bolile cardiovasculare, diabet şi obezitate. „Conform ultimului Profil de ţară în ceea ce priveşte sănătatea realizat de Comisia Europenă, deşi la adulţi rata obezitate autoraportate din România este sub media din Uniunea Europeană, ratele excesului de greutate şi obezitate în rândul adolescenţilor au crescut constant în ultimele două decenii, una din cinci persoane cu vârsta de 15 ani încadrându-se în aceste categorii. Acelaşi document menţionează faptul că rata alimentară nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE şi că alimentaţia nesănatoasă, inclusiv consumul redus de fructe şi legume, precum şi consumul ridicat de zahăr şi sare, au fost implicate într-un sfert din totalul deceselor înregistrate în 2019”, a spus preşedinta Conferinţei Colegiului Dieteticienilor din România, Adina Rusu, care este preşedinta Colegiului Teritorial al Dieteticienilor din judeţul Iaşi.
Dieteticienii atrag atenţia că deşi există alimente care nu sunt sănătoase, tinerii, mai ales adolescenţii, preferă să le mănânce. „Există o preferinţă crescută pentru alimente de tip fast food, pentru alimente cu un conţinut caloric ridicat. Acest fapt duce la, ceea ce numim noi, o adicţie de alimente, după cum ne arată cercetările din ultima vreme”, spune Oana Dumitraşcu, vicepreşedinte al Colegiului Dieteticienilor din România.
În România, unul din 12 adulţi are diabet, iar numărul adulţilor care trăiesc cu această afecţiune aproape s-a dublat în ultimul deceniu. Mai mult, în 2021, România a înregistrat 1,5 cazuri de diabet diagnosticat. Numărul este considerat a fi un record.
La fel de rău stăm şi în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare, care se află pe primul loc, la nivel mondial, în ceea ce priveşte numărul deceselor. „Bolile cardiovasculare sunt ucigaşul numărul unu la nivel mondial. Se estimează că acestea iau vieţile a 17,9 milioane de persoane în fiecare an, ceea ce înseamnă că 2.000 de oameni îşi pierd viaţa în fiecare oră din cauza bolilor de inimă. În ţara noastră, jumătate dintre decese au drept cauză bolile cardiovasculare, iar în anul 2021 o persoană din patru se afla în evidenţa medicilor de familie cu o boală cardiovasculară”, spune Adina Rusu. Laura RUSU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau