Se scumpeşte gigacaloria!

În prezent, ieşenii achită 245 lei/gcal, Primăria subvenţionând cu alţi 117 lei fiecare gigacalorie vândută populaţiei * iarna viitoare, costul gigacaloriei va creşte cu 200 lei, sumă ce va fi împărţită între consumatori şi municipalitate * astfel, s-ar ajunge în situaţia ca o familie să achite 345 lei pentru fiecare gigacalorie, ceea ce înseamnă o majorare a agentului termic de aproape 30%

 

 

O iarnă dificilă. Este sintagma folosită de primarul Mihai Chirica, care, într-un interviu acordat Evenimentului Regional al Moldovei, a vorbit despre provocările pe care le va aduce viitorul sezon rece, atât din perspectiva municipalităţii, care operator de termoficare, cât şi din cea a ieşenilor, consumatorii finali. Pe site-ul Primăriei a fost publicat recent un proiect de hotărâre vizând aprobarea planului tarifar al serviciului termoficare din Iași, document conform căruia o familie cu un venit lunar cumulat de 4.500 lei îşi poate permite să achite lunar maxim 330 lei per gigacalorie. Se pare că în jurul acestei sume se va învârti tariful pe care ieşenii îl vor avea de plătit. 

„Noi am cerut şi aşteptăm avizarea tarifelor. Tariful va fi cu 200 de lei mai mult pentru fiecare gigacalorie. Însă va creşte şi valoarea subvenţiei, vrem să împărţim această sumă între consumatorul final şi noi, ca autoritate publică locală”, a spus, ieri, primarul Mihai Chirica. În prezent, ieşenii achită 245 lei/gcal, Primăria subvenţionând cu alţi 117 lei fiecare gigacalorie vândută populaţiei. Dacă e să ţinem cont de o altă afirmaţie a edilului-şef, prin care majorarea de 200 de lei va fi împărţită în mod egal, ieşenii vor achita 345 lei pentru fiecare gigacalorie consumată. Evident, este nevoie de avizul consilierilor locali, care ar putea decide un alt raport între subvenţia Primăriei şi preţul plătit de ieşeni.

Ieşenii strâng cureaua pentru a-şi putea plăti facturile la utilităţi

Primarul Chirica a dezvăluit faptul că, iarna trecută, ieşenii au dat dovadă de un simţ civic ieşit din comun. Aşa se face că nivelul de încasare al facturilor la energia termică a fost de 98%. „Niciodată în istoria oraşului nu a fost atât de ridicat. Similar cu cel al facturilor la energia electrică şi apă. Dar acest lucru s-a întâmplat întrucât am reuşit să menţinem tarife suportabile”, a spus edilul-şef. Problema, însă, o constituie faptul că ieşenii au ajuns să facă foamea pentru a-şi putea achita utilităţile, la noile valori ale acestora. „A crescut alarmant numărul persoanelor care se înscriu la cantina socială. De asemenea, sunt zeci de mii de pensionari a căror venituri sunt sub pragul de 1.500 lei pe lună. Va trebui să avem grijă să creştem serviciile din zona protecţiei sociale”, a mai spus primarul Iaşului.

În ceea ce priveşte municipalitatea, din perspectiva statului de operator de termoficare, aceasta va trebuie să rezolve problema combustibilililor folosiţi la CET. Adică a cărbunelui. „Aprovizionarea din surse ruseşti a căzut, trebuie să ne orietăm către alte pieţe, cum ar fi cele din Polonia, Brazilia sau Africa de Sud”, spune Chirica. Apoi, ar mai fi preţul de achiziţie. Iarna trecută, Iaşul a cumpărat cărbune cu 165 dolari pe tonă în condiţiile în care, tona de huilă a ajuns să se vândă cu 350 dolari, fără costuri de operare şi de transport. Apoi, vor trebuie reduse la minimum costurile de operare. CET a produs anul acesta gigacaloria cu 700 de lei atunci când a folosit cărbune şi 1.700 de lei când a utilizat gazul metan. Costuri oricum inferioare altor oraşe, unde producerea unei gigacalorii a costat 2.000 de lei. Sunt elemente care, însumate, generează acea majorare a tarifelor la căldură amintite anterior.

Câţi clienţi mai are CET Iaşi?

În prezent, sunt branșate la sistemul de producere, transport și distribuție cu energie termică din municipiul Iași un număr de 23.121 apartamente, 185 agenți economici, 42 instituții publice, 70 unități de învățământ, 10 spitale, 7 universități. Municipalitatea continuă program de extindere a serviciului de termoficare în Copou, urmând a branşa la sistemul de pncălzire centralizat Spitalul Parhon şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Acelaşi lucru este valabil pentru zona Bucium, unde se doreşte branşarea Spitalului Socola. Lucian STATE