Ziua ar putea avea mai puţin de 24 de ore!

Silviu Gurlui susţine că fenomenul este consecința încălzirii planetei, a evaporării apei din sol, a cantității mari de apă din atmosfera şi a unor irigații masive efectuate în anumite zone ale globului

Anul acesta, pe 29 iunie, Pământul a înregistrat cea mai scurtă zi de când oamenii de știință au început să folosească ceasurile atomice pentru a-și măsura viteza de rotație, un record istoric, fiind ziua cea mai scurta (cu 1.59 milisecunde) de când se fac astfel de măsurători. Afirmaţia îi aparţine profesorului ieşean Silviu Gurlui, care susţine că, de câţiva ani încoace, se observă o schimbare radicală, în sensul nu se mai încetinește, ci se accelerează viteza de rotație a Pământului. „Conform datelor oferite de https://www.timeanddate.com/news/astronomy/shortest-day-2022, se observă o schimbare radicală, nu se mai încetinește ci se accelerează, creștere a vitezei de rotație a Pământului, lucru care a început de prin anul 2020, existând o periodicitate, valorile extreme (vitezele maxime de rotație) fiind înregistrate in luna iulie! Mai multe lucrări publicate recent scot in evidenta o modificare a axei de rotație a Pământului, de la vest spre est! Axa de rotație a Pământului rămâne fixa în raport cu planul de rotație in jurul Soarelui însă Pământul își reașază distribuția masică, făcând astfel posibil ca polii să urmeze anumite traiectorii. Evoluția axei de rotație a Pământului este analizată din 1899 și aproape tot secolul al XX-lea s-a constatat ca s-a deplasat puțin spre Canada, spre Golful Hudson. Însă, după anii 1990, axa de rotație a Pământului a luat o întorsătură bruscă spre est, deplasându-se aproape de două ori mai repede decât înainte, cu 17 centimetri pe an, spre Insulele Britanice”, spune fizicianul ieşean. Potrivit acestuia, al doilea timp ca record negative s-a înregistrat pe 26 iulie, cu 1,5 ms.

Explicaţii

Silviu Gurlui susţine că cele doua fenomene sunt consecințe ale încălzirii planetei, a evaporării apei din sol, a cantității mari de apă din atmosfera şi a unor irigații masive efectuate în anumite zone ale globului. „Voi expune în linii mari care sunt mecanismele fizice și câteva calcule pe care le-am făcut care pot evidenția, fie și calitativ, imaginea de ansamblu a contribuției apei din natură. Modificarea dinamicii de rotație a Pământului este legată de o reașezare a unor volume mari de apă în diverse zone ale globului, pentru a se stabili un nou punct de echilibru. Ne imaginam că avem o minge pe o masă. Daca agățam mici greutăți de o parte si de alta a mingii, aceasta se va roti in dreapta sau in stânga, funcție de locul si de tipul corpurilor lipite. Din cauza poluării masive și a modificării albedoului solului (solul reflectă mai puțin lumina- din cauza defrișărilor, solul se încălzește mai mult si încălzește tot mai mult atmosfera) si a topirii gheții (funinginea ajunsă pe zăpadă sau calotele de gheață, absoarbe mai puternic lumina și topește gheața), clima  a suferit modificări substanțiale. Aceasta a dus la topirea masiva a unor părți din stratul de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest, la o evaporare accelerate a apei din sol, la o sărăcire a apei din sol și, implicit, la episoade de secetă majore. Cu acest tablou, avem o explicație plauzibilă la cele doua fenomene: apa topită tot mai mult din straturile de gheaţă a migrat spre alte zone, de suprafață sau de adâncime ale pământului, realizând o schimbare de repartizarea a maselor pe glob. Astfel, axa Pământului urmează în mod natural acest echilibru de mase. Până spre anii 2000, axa se mută, punct cu punct spre Canada. Aceasta se deplasează spre zonele unde masa este mai mică (zonele care se topesc). Pe de altă parte, la polul opus, Antarctica de vest se topește și ea mai mult în timp ce Antarctica de vest acumulează tot mai multa gheață. Acest cuplu de forţe rotește Pământul spre est, echivalent axa se deplasează spre vest. Totuși, din anii 2000, axa își schimba direcția, şi încă înaintează și mai accelerat de până la doua ori, spre est. Acest lucru arată că în acest scenariu mai intra încă un fenomen, care, era și înainte, dar într-o pondere mai redusă: seceta”, spune acesta. Altfel spus, deficitul de apă face ca distribuția de suprafață a masei Pământului să sufere de asemenea modificări si să tragă axa în partea cealaltă, spre Europa. Ana POP