Zonă experimentală pentru încurajarea mersului pe două roţi, la Iaşi

Ideea a fost menţionată ieri de primarul Iaşului în cadrul conferinței „Transportul urban în crizele de sănătate publică – oportunități și perspective”, organizată de Green Report * scopul dezbaterii l-a constituit identificarea măsurilor concrete și aplicabile de îmbunătățire a transportului urban în noul context economico-social, la diminuarea aglomerației din trafic, dezvoltarea modalităților de transport în oraș și localitățile limitrofe, dezvoltarea infrastructurii de mașini electrice și piste de biciclete şi reducerea poluării aerului

 

Primarul Mihai Chirica a participat ieri la o dezbatere online iniţiată de Green Report pe tema „Transportul urban în crizele de sănătate publică”. Conferinţa şi-a propus crearea unui dialog între reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale și ai ONG-urilor pentru identificarea de soluţii menite a încuraja mersul pe jos și cu bicicleta. În cadrul conferinței a fost prezentat un studiu, realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, care arată că absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor. 4 din 10 persoane au menționat infrastructura ca principala barieră, semnificativ mai afectați declarându-se utilizatorii de bicicletă din București (54%).

În intervenţia sa, primarul Iaşului a reiterat afirmaţia făcută recent în interviul acordat „Evenimentului Regional al Moldovei”, afirmând că a început deja implementarea unei soluţii gândite inclusiv de susţinătorii mersului pe două roţi: creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt). „Va trebui doar să găsim căile necesare prin care să putem încuraja mersul pe jos și deplasarea cu alt mijloc de transport nepoluant. Avem un plan pentru zona Canta – Păcurari prin care intenția noastră este de a destina părți din carosabil pentru biciclete și mopede, în sensul ca o bandă să rămână destinată acestui mijloc de transport, fără să mai subțiem din benzile laterale. Vor circula pe un culoar unic, pe care noi voiam să introducem transportul public, dar încercăm să introducem acum altă formă de transport”, spune primarul Iaşului.

51% dintre români vor să închirieze o bicicletă după perioada de criză

Un studiu național, realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, arată că 51% dintre români vor să închirieze o bicicletă după încheierea stării de urgență. Înainte de declararea stării de urgență, mobilitatea românilor se baza pe mersul pe jos (practicat zilnic de 66% dintre respondenți), pe automobil (de două-trei ori pe săptămână, de 69% dintre respondenți și de 38% – zilnic) și pe transportul public (18% – zilnic). La popul opus, motocicleta și trotineta (clasică sau electrică) reprezentau mijloacele de transport cel mai rar alese de români (doar 1 din 7). 6 din 10 români foloseau bicicleta înainte de apariția stării de urgență, apelând la ea, în medie, cam o dată pe săptămână. Doar 5% din cei chestionați foloseau zilnic acest mijloc de transport.

După încheierea stării de urgență, românii nu par dispuși să facă schimbări majore în privința mijloacelor de transport folosite, însă se observă o ușoară creștere a celor care vor renunța complet la transportul public (23% vs 15%, înainte de criză).

Utilizarea automobilelor și motocicletelor rămâne constantă. Bicicletele și trotinetele nu par să aibă noi potențiali utilizatori după ieșirea din izolare, însă cei care dețin deja astfel de mijloace de transport susțin că le vor utiliza mai des. Astfel, dacă înainte de perioada de urgență, 20% dintre respondenți foloseau frecvent bicicleta ca mijloc de transport, acum 33% din această categorie o vor alege după terminarea carantinei. Utilizatorii ocazionali, care înainte erau 23%, acum vor fi numai 12%. Pe de altă parte, se observă o scădere a utilizării frecvente a transportului public, de la 42% – înainte de criză, la 35% – după. 70% dintre respondenți vor folosi frecvent automobilul după această perioadă (față de 69%, înainte) și 90% vor alege frecvent mersul pe jos (față de 89%). Lucian STATE