Curtea de Apel București a reluat, joi, dezbaterile în mega-dosarul de corupție al fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, în complet de divergență iar unul dintre cei judecați în dosar a cerut Curții să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere prejudicială.

Concret, este vorba despre Bogdan Cornel Popa, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și ulterior al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, la data faptelor, care este judecat pentru luare de mită (4 infracțiuni), complicitate la luare de mită, dare de mită (2 infracțiuni), complicitate la dare de mită, trafic de influență (5 infracțiuni), spălare de bani (4 infracțiuni), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată(3 infracțiuni) și constituire a unui grup infracțional organizat.

La termenul de joi al procesului avocat aacestuia a explicat instanței de judecată că în opinia sa modalitatea de implementare a unei Directive Europene privind Combaterea Spălării Banilor în legislația românească ar prejudicia drepturile pe care clientul său le are.

Acesta a arătat instanței de judecată că este vorba despre un recurs prejudicial ce ar trebui transmis CJUE spre competentă soluționare.

Apărătoarea lui Popa a arătat că cere CJUE lămurirea mai multor sintagme din Directiva Europeană privind Combaterea Spălării Banilor, care ar leza drepturile interne ale clientului său.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus explicând că instanța nu aplică drept temeiuri de condamnare normel ale unor directive externe ci strict legislația penală internă.

”Observați că articolul Uniunii Europene nu poate fi aplicat de dumneavoastră. Nu puteți interpreta norma comunitară pentru că nu e atributul dumneavoastră.

Directiva privind Combaterea Spălării Banilor a fost deja suplimentată cu Directiva 5 și suntem surprinși că nu s-a făcut deloc vorbire despre aceasta”, a mai arătat magistratul Direcției.

Cei trei judecători au rămas în pronunțare privind această cerere și au stabilit reluarea cercetării judecătorești în 14 octombrie, termen până la care vor lua o decizie și îîn privința solicitării lui Cornel Popa.

Dacă s-ar admite acțiunea lui Popa iar cererea sa ar fi transmisă CJUE judecarea apelurilor din dosarul fostului edil al Capitalei s-ar putea suspenda până la soluționarea recursului prejudicial de către Curtea de la Luxemburg.

Curtea de Apel București a reluat, joi, în complet de divergență cercetarea judecătorească în dosarul de mare corupție al fostului edil al Capitalei, Sorin Oprescu.

La termenul anterior cei trei judectori au stabilit ca Primăria Capitalei trebuie să răspundă unei adrese cu întrebări ale instanței privind modalitatea în care a fost angajat la Crematoriul Vitan Bârzești fostul șofer al lui Oprescu, Cristian Stanca.

De altfel, aceasta a fost și controversa dintre cei doi judecători legal stabiliți în completul de apel care nu s-au înțeles cu privire la soluția finală, fiind astfel nevoie de formarea completului de divergență, în care a fost adus un al treilea magistrat, pentru înclinarea balanței.

Cei doi magistrați nu au putut să cadă de acord doar cu privire la fapta de abuz în serviciu a fostului edil, cea referitoare la modalitatea de angajare a fostului său șofer, astfel că acum, în complet de trei judecători aceștia cer lămuriri Primăriei privind gradul de studii al lui Stanca la momentul angajării la crematoriu, dacă acesta putea fi angajat și dacă procedura și documentația au fost respectate.

Astfel, procesul se reia joi iar la instanță au fost citați toți cei judecați în dosar.

Fostul edil al Capitalei, Sorin Oprescu, a explicat tot atunci instanței împreună cu avocații săi, pentru a explica celui de-al treilea magistrat de ce consideră că ar trebui achitat în dosarul de mare corupție în care a fost deja condamnat la cinci ani și patru luni de închisoare cu executare, dar procesul s-a amânat pentru luna septembrie.

Curtea de Apel București a repus, în 16 aprilie, pe rol dosarul în care este judecat pentru fapte de mare corupție fostul edil al Capitalei, Sorin Oprescu și alte persoane.

Cei doi magistrați din completul de judecată nu au fost de acord cu privire la decizia finală, ce trebuia dată în 16 aprilie, ceea ce a condus instanța la constituirea completului de divergență.

Concret, un al treilea magistrat este chemat în complet astfel încât să poată fi îndeplinită balanța de 2 la 1, în vederea emiterii deciziei definitive din acest caz.

Curtea de Apel București a finalizat februarie dosarul în care fostul edil al Capitalei Sorin Oprescu a fost deja condamnat la 5 ani și patru luni de închisoare cu executare iar instanța urma să stabilească decizia definitivă din acest caz. Curtea a stabilit atunci data pronunțării deciziei definitive în acest dosar pentru 16 aprilie.

Pledoarii finale

La ultimul termen de judecată instanța a ascultat pledoariile finale ale acuzării și apărătorilor celor din dosar, respectiv motivele pentru care a fost contestată prima deciziei din acest dosar.

Ani grei ceruți de DNA pentru inculpați

Astfel procurorul DNA a cerut în sala de judecată majorarea tuturor pedepselor aplicate în acest dosar precum și condamnarea unora dintre inculpați pentru unele fapte pentru care au fost achitați de Tribunalul București.

Concret magistratul a invocat o atitudine blândă a instanței de fond față de „persoana inculpaților și funcțiile” prin prisma cărora aceștia au făcut faptele.

Reprezentantul Direcției a reamintit judecătorilor de la Curtea de Apel București faptele pentru care Oprescu și celelalte persoane au fost deferite justiției, defalcat, pedepsele aplicate de către judecătorul de la Tribunalul București iar apoi a expus motivele concrete pentru care aceste pedepse trebuie mărite și de ce nu se impunea achitare pentru a unele dintre fapte.

Interceptări legale

„În esență s-a reținut ca inculpații au aderat unui grup infracțional ce se ocupă cu fapte de corupție.

Un prim argument este nelegala înlăturarea a interceptarilor din dosar.

Observați ca nu exista niciun fel de implicare a SRI în acest dosar. Observați ca procesele verbale de redare a convorbirilor ambientale și transcripturile au fost întocmite de ofiteri de politie judiciara.

În acest dosar s-a folosit strict doar infrastructura efectivă a SRI iar orice alte acte subsecvente folosirii tehnicii fizice a fost făcut de ofițeri de poliție judiciară.

Astfel reveniți și aduceți in materialul probatoriu toate interceptările produse în cauza”, e explicat pe ton alert magistratul DNA.

Cu tunul pe Oprescu

„Solicităm aplicarea confiscării extinse la Oprescu Sorin. Vorbim de sume de bani uriașe găsite la percheziții. El a susținut ca sunt sume ale tatălui său. El nu a putut face nicio formă de dovadă privind aceste sume uriașe de bani.

Inculpatul a spus că sumele de bani au fost primite cu titlu licit. Referitor la pedepse, constatăm o infracțiune de luare de.mita de 25 000 de euro.

Se recunoaște primirea banilor dar nu natura primirii lor. O faptă de grup infracțional organizat. Spune despre fapta că nu știe nimic.

Omul cu funcția cea mai mare din acest dosar, omul care semna, spune că nu știe nimic. Fără el nu se efectua nicio plată.

Plățile în acest dosar au fost făcute foarte repede în vreme ce la perioada respectivă se făceau foarte greu potrivit statisticilor.

Orientați pedepsele către maximum special.

Prin prisma funcției deținute a inteles sa pervertească actul administrativ. A înțeles să comită cele mai grave fapte prevăzute de Codul Penal.

Pentru fapta denslalare de bani alemcati-va atent și observați ca faptele s-au derulat așa cum a fost explicat în dosar.

Din cei 25.000 de euro Oprescu ia suma de 11.000 de euro și se duce și îi duce inculpatei Adina Rus.

Avem spălare de bani pentru că în loc să ducă banii acasă el s-a dus la Adina Rus și i-a oferit bani murdari în speranța albirii lor”, a explicat procurorul DNA în instanță.

În cazul celorlalți inculpați procurorul a arătat că funcțiile pe care le-au deținut le-a facilitat comiterea acestor fapte de mare corupție și rularea unor sume uriașe de bani ce au fost supuse mecanisemlor ilegale de albire, respectiv de a fi introduse in circuitul curat al banilor.

Bani murdari spălați de oamenii administrației publice

„În cazul pedepselor aplicate lui Florin Șupeală director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (C.C.P.B.P.B.) cu atribuții de director adjunct, la data faptelor se impune individualizarea corectă prin majorarea pedepselor.

Se reține circumstanța provocării de către instanța de fond dar ea nu este motivată efectiv de instanță. Nu exista la dosar o dovada a vreunei provocări.

El mai are o condamnare definitivă din 2013. Deci se afla în recidiva postcondamnatorie”, a mai spus procurorul de la DNA.

Dacă ne permitem corupție în administrație să ne permitem și pedepse pe măsură

„Pentru Mircea Constantinescu vorbim de pedepse aplicate greșit. Un an închisoare pentru grup și trei ani pentru mită.

A avut o funcție esențială în primărie pentru deblocarea plăților. Pedepsele sunt dozate nejustificat de instanța de fond. Este inexplicabilă blândețea cu care instanța de fond a stabilit aceste pedepse pentru el.

Trebuia o anume doză de exigență a instanței de fond având în vedere varsta, studiile, experienta, seriozitatea funcției deținute de acesta.

S-a folosit de funcție pentru a comite fapte de aderare la grup infracțional și luare de mită. Dacă ne permitem în administrație sa facem astfel de fapte atunci și reacția autorităților trebuie sa fie pe măsură”, a mai arătat reprezentantul Direcției la CAB.

Apărarea invocă o lipsă de probe evidente

Avocatul lui Sorin Oprescu a încercat demontarea probatoriului DNA singura probă admisă de către avocat ca pertinentă fiind aceea care arată efectiv primirea banilor de către clientul sau.

Concret, avocatul lui Oprescu a cerut judecătorilor achitarea sa pentru faptele de care este acuzat și a admis doar că Oprescu a primit suma de 25.000 de euro.

El a explicat în fața judecătorilor că nicio altă probă anchetatorilor nu ar dovedi proveniența sau scopul precis al primirii acestor bani și că acest dubiu îi parvine clientului său.

În ultimul cuvânt Sorin Oprescu a reliefat experiența sa din ultimii șase ani și s-a arătat profund nevinovat.

„Vă rog sa credeți că dacă aceasta ședință ar fi avut loc acum șase ani. Poate nu as fi fost așa nerespectuos acum față de doamna procuror dar a spus lucruri pe care eu le consider neadevăruri.

Niciodată procurorii DNA nu m-au ascultat. Au scris mereu că refuz să dau declarații. Am renunțat când am fost întrebat cai verzi pe pereți, despre ce face Băsescu?

Am spus că nu am fost ales de oamenii din București ca să știu ce face Băsescu, ce nu spune DNA e ca s-au făcut 21 de rogatorii în toată lumea. S-au întors toate fără răspunsuri. Nu am averi ascunse, nu am vile mascate, nu am averile despre care spun ei.

Ce grup? Nu am făcut în viața mea parte din vreun grup. Se spune după atâta vreme că nu se găsește motivația pentru care am dus banii celei ce face PR-ul. Este un neadevăr doamnă. Am dus contractul.

Acolo în acele contracte se scrie foarte clar cui se făcea publicitate. Nu mie, ci primăriei. Fără falsă modestie voi spune că în viața mea eu am făcut bine oamenilor.

Toate acuzațiile ce mi s-au adus au fost făcute doar pe vorbe. Pe vorbele unui om care a vrut sa scape mai ușor.

Ii spun un secret doamnei procuror. Nici Constantinescu și nici Oprescu nu puteau mări suma pentru că niciunul nu avea atribuția asta. Suma se mărea de către CGMB.

Rețineți vă rog. Totuși. Am fost și cred ca încă mai sunt chirurg. Am fost primar general. Am fost senator. Cu toate astea nu mi s-a reproșat niciodată încălcarea legii sau ca nu as avea bani....”, a spus Oprescu înainte de finalizarea dosarului.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de la Secția de combatere a corupției, au dispus trimiterea în judecată au stabilit trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

STANCA CRISTIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la luare de mită (4 infracțiuni),
- complicitate la dare de mită, (2 infracțiuni),
- constituire a unui grup infracțional organizat,

CONSTANTINESCU MIRCEA OCTAVIAN, directorul Direcției Economice din cadrul aparatului Primarului Municipiului București, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită,
- constituire a unui grup infracțional,

ȘUPEALĂ FLORIN, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului (C.C.P.B.P.B.) cu atribuții de director adjunct, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită,
- constituire a unui grup infracțional organizat,

BENGALICI CLAUDIU, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la spălare de bani (3 infracțiuni),
- constituire a unui grup infracțional organizat,

în stare de arest la domiciliu a inculpaților:
OPRESCU SORIN MIRCEA, primar al municipiului București, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită,
- spălare de bani
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
- constituire a unui grup infracțional organizat

POPA BOGDAN CORNEL, director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și ulterior al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită (4 infracțiuni),
- complicitate la luare de mită,
- dare de mită (2 infracțiuni),
- complicitate la dare de mită,
- trafic de influență (5 infracțiuni),
- spălare de bani (4 infracțiuni),
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
- efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată(3 infracțiuni),
- constituire a unui grup infracțional organizat.

ALBU ROMEO, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la spălare de bani (2 infracțiuni),
- complicitate la complicitate la dare de mită
- constituire a unui grup infracțional organizat,

sub control judiciar a inculpatului PETROI AVASILOAE RUXANDRA MIHAELA, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită,
- constituire a unui grup infracțional organizat,

și în stare de libertate a inculpatului NIȚĂ ION, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la spălare de bani (2 infracțiuni),
- constituire a unui grup infracțional organizat.

În rechizitoriul transmis judecătorilor de la Tribunalul București procurorii au notat că inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane a constituit un grup infracțional organizat la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus inculpatul Oprescu Sorin Mircea.

Inițial, structura grupului era simplă și perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituției publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influența necesară determinării câștigătorului unei proceduri de achiziții publice, dar și dreptul de a semna acordurile cadru și contractele), conducători de societăți private care doreau să execute lucrări, precum și o sumă de apropiați ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive și societăți fără activitate, să obțină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privați.

Pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții.

În același context, în cursul anului 2014, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului pe inculpații Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela și Șupeală Florin, persoane obediente față de inculpatul Popa Bogdan Cornel, numit și el la conducerea Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane și a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian.

Acesta din urmă a fost angajat și promovat la A.C.C.U. la insistențele primarului municipiului București, în vederea obținerii unui control mai ridicat asupra deciziilor inculpatului Popa Bogdan Cornel.

In acest sens inculpatul Oprescu Sorin Mircea, folosindu-se de atribuțiile de Primar al Municipiului București, a impus funcționarilor competenți din cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane și Direcția de Resurse Umane din subordinea sa, angajarea inculpatului Stanca Cristian, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituției și, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la transformarea posturilor, în folosul aceluiași inculpat.

La data de 05 septembrie 2015, inculpatul Oprescu Sorin Mircea în calitate de Primar al Municipiului București, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații Popa Bogdan Cornel și Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăți comerciale (denunțători în cauză), în legătură cu un contract de execuții lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului.

 .

A validat activități infracționale

Prin această conduită, Primarul al Municipiului București nu a făcut altceva decât să “ valideze” activitatea infracțională desfășurată de inculpații Stanca Cristian și Popa Bogdan Cornel, dar și menținerea acestuia din urmă în funcția de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, cu luarea în considerare a posibilității numirii sale ca director la A.L.P.A.B., deși știa că acesta comite infracțiuni de corupție.

La aceeași dată, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, după primirea celor 25.000 euro de la inculpatul Popa Bogdan Cornel, în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume, a remis unei alte persoane suma de 11.000 euro pentru a-și achita o obligație contractuală.

În perioada 2013-2014, inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins și primit sume totalizând de 2.798.941,61 lei de la administratorii unei societății comerciale (denunțători în cauză), prin intermediul unor persoane și firme controlate de el prin inculpații Albu Romeo și Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niță Ion, susținând că prin influența pe care o are asupra inculpaților Oprescu Sorin Mircea și Constantinescu Mircea-Octavian, materializată prin faptul că aceștia din urmă ar dori mită, îi va determina:

- să dispună virarea cu prioritate a sumelor necesare către instituția respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunțători,
- să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul C.C.P.B.P.B., aflat în subordinea lui, de către societatea denunțătoare,
- să prindă în bugetul C.C.P.B.P.B., aferent anului 2014, suma necesară pentru execuția unor lucrări.

În perioada mai-august 2015, în același context, inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, împreună cu inculpatul Stanca Cristian, a pretins de la aceeași martori denunțători, prin intermediari, suma 60.000 euro, ca mită pentru inculpatul Oprescu Sorin Mircea.

În perioada 2013 – 2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și ulterior al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a pretins și primit, personal sau prin intermediari, de la aceeași oameni de afaceri suma totală de 10.442.834,62 lei, pentru: a facilita câștigarea contractului de către societatea denunțătoare, a vorbi cu angajații din subordine să accepte documentația de atribuire propusă de denunțători, să o și aprobe personal, precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de societatea denunțătoare foarte repede față de momentul facturării.

De asemenea, pentru aceeași bani, inculpatul Popa Bogdan Cornel a promis denunțătorilor că va facilita încheierea unui acord cadru cu societatea oamenilor de afaceri urmând ca, în calitatea sa simultană de persoană care controla o firmă prin intermediul inculpatului Bengalici Claudiu, să subcontracteze în întregime către societatea denunțătoare execuția lucrărilor, să vorbească cu angajații din subordine sa accepte documentația de atribuire propusă de denunțători și să o aprobe personal.

În perioada mai-august 2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel, împreună cu inculpatul Stanca Cristian a pretins, prin intermediari, de la aceeași denunțători suma de 852.626, 5 lei, din care au primit suma de 5.000 euro, pentru a fi de acord să vireze din patrimoniu A.C.C.U. în cel al C.C.P.B.P.B. sumele necesare, pentru ca aceasta din urmă să achite, contravaloarea lucrărilor executate de societatea denunțătoare, în temeiul unui contract de prestări servicii.

În perioada mai-iulie 2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel a promis inculpaților Șupeală Florin și Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela, în numele denunțătorilor, suma de 70.000 euro mită, lucru cu care aceștia au fost de acord, pentru ca instituția pe care o reprezentau să încheie și să deruleze un contract de prestări servicii cu societatea administrată de către aceeași oameni de afaceri.

În luna august 2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel a pretins și a primit de la denunțători prin intermediul inculpatului Albu Romeo suma de 7.000 euro, pentru a-i remite inculpatului Constantinescu Octavian Mircea, director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului București.

În ziua următoare, inculpatul Popa Bogdan Cornel i-a remis inculpatului Constantinescu Octavian Mircea suma de 4.000 euro, deoarece acesta din urmă a fost de acord să dispună virarea cu prioritate a sumelor necesare către C.C.P.B.P.B., pentru a se putea achita lucrările executate de societatea denunțătoare.

În perioada 2013-2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel, prin intermediul inculpaților Albu Romeo, Niță Ion și Bengalici Claudiu au disimulat adevărata natură a provenienței mai multor sume de bani primite cu titlu de mită și preț al influenței de la martorii denunțători:

- prin crearea aparenței că între societatea denunțătoare și firmele administrate de ultimii trei au existat relații contractuale,

- prin solicitarea ca societatea denunțătoare să-i achite o sumă de bani prin achiziția de produse și materiale, în vederea amenajării restaurantului la care este asociată o rudă de-a inculpatului Popa Bogdan Cornel,

- prin subcontractarea către societatea denunțătoare de la una dintre firmele controlate de inculpatul Popa Bogdan Cornel a unor lucrări la o valoare net inferioară celei existente în documentele încheiate între aceasta din urmă și instituția publică condusă de inculpat, creându-se astfel aparența că, diferența de valoare reprezintă valoarea profitului și nicidecum mita și prețul influenței.

În perioada 24.10.2014-07.05.2015, inculpatul Popa Bogdan Cornel, în calitate de director la Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a semnat mai multe acte adiționale, toate încheiate între instituția pe care o reprezenta și firma pe care o controla prin inculpatul Bengalici Claudiu, prin care valoarea contractelor subsecvente a depășit valoarea maximă a acordului cadru menționat.

Prin această activitate inculpatul Popa Bogdan Cornel a obținut personal, ca persoană care controla firma respectivă, un folos material de 612.521,44 lei.

În perioada ianuarie 2013 - 23 august 2015, deși ocupa o funcție de conducere în cadrul Primăriei Municipiului București, inculpatul Popa Bogdan Cornel a condus activitatea mai multor firme pe care le controla și care au derulat contracte cu instituțiile pe care le conducea.

În cauză, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile (apartamente, case și terenuri) deținute în proprietate sau în coproprietate, precum și asupra bunurilor mobile (autoturisme, ceasuri scumpe etc.) și mai multor sume de bani descoperite cu ocazia perchezițiilor sau în diferite conturi bancare ale inculpaților Constantinescu Mircea Octavian, Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela, Șupeală Florin, Albu Romeo, Bengalici Claudiu și Niță Ion.

Totodată, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumelor de bani (102.400 lei și 9.500 euro) descoperite cu ocazia percheziției, precum și asupra a trei bunuri imobile (case) deținute în proprietate sau în coproprietate de către Oprescu Sorin Mircea.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de menținere a măsurilor preventive și asigurătorii dispuse în cauză. 

 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE PRIN NEGOCIERE DIRECTĂ