Eforturile ministrului Cătălin Predoiu n-au fost în zadar! Se pune la cale întâlnirea decisivă pentru intrarea României în Schengen terestru (presa austriacă)

Ministrul Afacerilor interne, Cătălin Predoiu, este la doar un pas de o realizare uriașă pentru România. După ce țara noastră a intrat în Schengen aerian și terestru, acum se pregătește întâlnirea decisivă pentru România. Presa din Austria a făcut dezvăluirea despre ce se pregătește peste numai o lună.

La un summit cu România și Bulgaria din 22 noiembrie la Budapesta organizat de Ungaria, Viena ar putea renunța la controversata blocare privind aderarea deplină la Schengen pentru ambele țări, scrie cotidianul austriac Kleine Zeitung.

Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat de Austria, membru al partidului cancelarului Nehammer, a fost audiat marți. Acesta a răspuns întrebărilor deputaților europeni la Bruxelles.

Pe lângă poziția lui Brunner privind procedurile de azil în țările terțe, protecția frontierelor externe etc., va fi vorba și de includerea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen. Faptul că Brunner a cerut deja asta înaintea audierii a făcut furori în Austria. Brunner contrazice linia cancelarului Karl Nehammer și a ministrului de Interne Gerhard Karner și, prin urmare, propriului său partid, care blochează de aproape doi ani aderarea deplină a celor doi candidați la Schengen.

Această blocada ar putea fi ridicată în curând

După cum a aflat „Kleine Zeitung”, un summit al miniștrilor de interne ai Austriei (Karner), României (Marian-Cătălin Predoiu) și Bulgariei (Atanas Ilkov) are loc sub patronajul și participarea Ungariei, țara care deține președinția UE. Vor să se întâlnească la Budapesta pe 22 noiembrie – cu două zile înainte de alegerile din Stiria. Când a fost întrebat, biroul lui Karner a confirmat participarea la summit.

„Suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la capătul acestuia”, explică Karner despre întâlnirea planificată. Vetoul privind aderarea deplină a României și Bulgariei „a fost și este corect”, spune ministrul, care este convins că multe s-au schimbat în bine de atunci. Pentru Karner, totuși, „protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă este necesar, controalele la frontierele interne sunt încă centrale. În orice caz, întâlnirea de la Budapesta „trebuie să fie legată de un pachet general clar”.

„Pasul intermediar” Schengen pe care Austria a acceptat să-l facă acum un an a fost deja legat de acest lucru. După ce cele două țări afectate și numeroase alte state membre UE au fost revoltate de vetoul Vienei, Karner a dat undă verde pentru extinderea Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian - așa-numitul „Air Schengen”. Pasagerii companiilor aeriene din ambele țări au putut, așadar, să intre mai ușor în UE din aprilie 2024. Totuși, concesiunea Vienei nu a fost lipsită de rezerve și a fost supusă unor condiții. Pe lângă creșterea fondurilor UE pentru protecția frontierelor în ambele țări, au existat solicitări pentru mai multe controale la frontierele terestre între România și Bulgaria, precum și Ungaria și România.

Decizia de aderare este posibilă pe 12 decembrie

În timp ce Ministerul de Interne nu a vrut să ofere nicio informație despre o posibilă cedare iminentă în problema Schengen atunci când a fost întrebat, cifrele actuale prezintă o imagine foarte pozitivă a situației. Migrația în Balcani a scăzut cu 62 la sută și în timp ce numărul reținărilor ilegale a scăzut drastic nu numai în Austria (de la 5.061 rețineri în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), Bulgaria înregistrează acum cu 46 la sută mai puține rețineri. Romania este cu 10 la suta mai putin.

Numărul cererilor de azil a scăzut, de asemenea, drastic în ambele țări, în Bulgaria au fost cu 43 la sută mai puține cereri, iar în România cifra a ajuns la 74 la sută. De asemenea, ambele țări ar urma să preia acum acele persoane care au solicitat azil în Austria, dar au fost înregistrate pentru prima dată în România sau Bulgaria.

Având în vedere aceste cifre și participarea Austriei la întâlnire, este probabil ca Viena să renunțe la dreptul de veto. Blocada ar putea fi abandonată în întregime, dar ar fi probabil legată de alte cereri. Aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă la următorul Consiliu JAI din 12 decembrie, mai scrie presa austriacă.